Partidul ACUM

ACUM

Art. 1. ACUM  este un partid politic, persoană juridică de drept public, organizat în conformitate cu prevederile Constituţiei României şi ale Legii partidelor politice nr. 14/2003.

Art. 2. (1) Denumirea integrală a partidului este ACUM.

(2) Denumirea prescurtată a partidului este ACUM.

Art. 3. (1) Semnul permanent al partidului este încadrat într-un dreptunghi asezat cu latura mare pe orizontală avand dimensiunea de trei ori latura mica, verticala, pe fond alb.

În colțul din dreapta jos al cadranului dreptunghiular este scris ACUM de culoare Verde : RGB: 55-160-0 ; CMYK: 78-11-100-2;  WEB: 37a000 . Acesta acoperă 75% din latura lungă a dreptunghiului (orizontală) și 50% din latura scurta a dreptunghiului ( verticala).

În colțul din stânga sus acoperind 25% din latura lungă a dreptunghiului (orizontală) și 75% din latura scurta a dreptunghiului (verticala) este reprezentarea grafica stilizata a modelului popular românesc SOARE folosit în costumele populare, care este reprezentat aici din 8 raze galbene îndreptate în  perechi de câte două spre sus, dreapta, jos și stanga, fiecare raza fiind reprezentată de câte 6 puncte asezate decalate în forma de cifra 4. Razele sunt unite în mijloc prin 8 puncte de culoare verde asezate in cruce. Pe cele 2 diagonale apar în cele 4 colțuri câte 2 puncte verzi.

Culoarea galbenă utilizata este : #Galben; RGB: 255-194-0; CMYK: 0-25-100-0.

(2) Fontul folosit pentru logo ACUM este ROBOTO BOLD.

(3) Pentru reprezentarea grafica alb-negru atat verdele cât și galbenul se transforma în negru. Reprezentarea grafică, alb-negru şi color, a semnului permanent este reprodusă în Manualul de Identitate, parte integrantă a prezentului Statut. (Anexa 1) Culoarea alba folosita este #Alb RGB: 255-255-255 ; CMYK: 0-0-0-0 ; WEB: #fffff  iar cea neagră este #Negru, RGB: 0-0-0, CMYK: 75-68-67-90, WEB: #000000

(4)  Semnul electoral al partidului este identic cu semnul permanent

(5) Semnul electoral şi semnul permanent pot fi modificate de către Biroul Naţional prin decizie.

Art. 4. (1) Sediul central al partidului este în București, str Mașina de Pâine, nr 43, bl T111, sc A, ap 21, sector 2, cod postal 021126

(2) Sediul central poate fi modificat de Biroul Naţional prin decizie

Art. 5. ACUM are ca scop dezvoltarea și promovarea principiilor şi relaţiilor sociale echitabile, prin susținerea integrităţii, meritocraţiei, competenţei şi coeziunii sociale, atât în interiorul său cât şi în societatea românească, prin respectarea legii. Toate acestea au menirea de a asigura creșterea calității vieții românilor  în armonie cu mediul înconjurător.

Art. 6. ACUM urmărește numai obiective politice. Acestea sunt:

  1. sprijinirea transformării societății românești de la cea actuală bazată pe insecuritate, frică, interese personale și dezbinare către cea a viitorului bazată pe un grad ridicat al conștiinței umane, pe dezvoltarea profesională și spirituală a fiecărui cetățean, pe unitate, bunătate față de toate ființele și condusă de o elită profesionistă, responsabilă, dedicată bunăstării României și ideilor demnității umane, democrației, solidarității și protecției mediului înconjurător, suport al vieții și al economiei;
  2. susţinerea unei dezvoltări economice și sociale dinamice și echitabile prin protecția mediului și promovarea economiei circulare;
  3. promovarea unui mediu sănătos și durabil;
  4. protejarea biodiversității și resurselor naturale; alinierea deplină la strategia 2030 UE pentru biodiversitate
  5. încurajarea tranziției energetice durabile și a sustenabilității ciclurilor de producție la nivel industrial;
  6. promovarea unor politici durabile de alimentație sănătoasă și securitate alimentară care includ corectarea dezechilibrului între alimentele de origine animală și cele de origine vegetală
  7. alinierea la viziunea și ambițiile Uniunii Europene pentru a atinge neutralitatea climatică în 2050.
  8. realizarea unui nou brand de țară care are în centru natura sălbatică a României și crearea subsecventă de oportunități de dezvoltare în domeniul ecoturismului
  9. Operaționalizarea Justiției Verzi (procurori și judecători specializați pe legislația de protecția mediului)
  10.  Stoparea risipei alimentare
  11. Transformarea exportului de resurse primare și animale vii într-un comerț de produse cu valoare adăugată în beneficiul economiei și reputației naționale
  12. consolidarea coeziunii sociale prin reducerea  discrepanțelor regionale, oferind oamenilor oportunități egale indiferent de locul în care se nasc sau trăiesc; 
  13. promovarea statului de drept și protecția drepturilor individuale și colective ale cetățenilor, independent de convingerile lor politice, de apartenența religioasă și minoritara  sau de situația socială a acestora;
  14. respectarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor prevăzute în tratatele internaţionale la care România este parte, precum şi a jurisprudenţei CEDO;
  15. orientarea euroatlantică a politicii externe a României şi consolidarea poziţiei României în structurile euroatlantice;
  16. susţinerea activă a intereselor legitime ale românilor din afara graniţelor României;
  17. respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale;
  18. promovarea valorilor şi intereselor naţionale, a pluralismului politic, stimularea participării cetăţenilor la viața publică prin responsabilizare civică;
  19. respingerea oricăror forme de rasism și discriminare;
  20. asigurarea egalității dintre femei și bărbați în toate politicile pe care le propune și promovarea reprezentării echitabile a acestora la fiecare nivel organizațional și electiv;
  21. urmărește să consolideze cooperarea și solidaritatea reciprocă dintre popoare și angajamentul de a depune eforturi pentru consolidarea ONU și promovarea nonviolentei;
  22.   o justiţie independentă, eficientă şi predictibilă, care să asigure respectarea și aplicarea legii în mod echitabil pentru toți cetățenii;
  23. un sistem electoral democratic, care să nu îngrădească accesul tuturor cetățenilor la funcţiile de demnitate publică;
  24. administraţie publică eficientă, digitalizată, depolitizată, responsabilă, competentă și transparentă, care să optimizeze  interacţiunea cu persoanele fizice şi juridice și care implică activ cetăţeanul în procesul de luare a deciziilor;
  25. economie funcțională în care să existe o competiţie economică echitabilă şi în care sistemele legislativ şi fiscal sunt predictibile;
  26. un proiect naţional pentru o dezvoltare echilibrată a localităţilor și aducerea infrastructurii la nivel european;
  27. garantarea dreptului la servicii medicale, educație, protecție socială, muncă, familie și alte drepturi civile;
  28. un sistem educaţional de calitate, care formează competenţe în acord cu aspirațiile individuale, cu necesităţile vieţii sociale şi ale pieţei muncii;
  29. un sistem sanitar public care să îşi eficientizeze resursele şi care să garanteze un act medical de calitate, cu respectarea drepturilor pacienţilor;
  30. un sector cultural dinamic, prin stimularea și protejarea artiștilor, prin creşterea gradului de acces la cultură şi  protejarea patrimoniului cultural, valorificarea acestuia ca factor de dezvoltare sustenabilă strategică a României;
  31. susţinerea liberei iniţiative şi antreprenoriatului.

Art. 7. (1) Membri fondatori

Persoanele care şi-au exprimat adeziunea prin cererea scrisă depusă, în condiţiile legii, pentru înscrierea partidului la Tribunalul Bucureşti, au calitatea de membri fondatori.

 

(2) Membri de onoare

Membri de onoare pot fi personalităţi din ţară sau străinătate – inclusiv cetăţeni din afara spațiului Uniunii Europene – care s-au remarcat prin sprijinirea activităţii ACUM.

 

(3) Membri

 Poate fi membru al ACUM orice cetăţean român, sau orice cetăţean al Uniunii Europene cu cetatenie dubla ( romana + a statului în care locuiește ) cu domiciliul  în România sau în oricare stat din Uniunea Europeană, care îndeplineşte cumulativ următoarele criterii:

- are drept de vot;

- nu i-a fost interzisă prin lege asocierea politică;

- aderă la statutul şi programul ACUM;

- îndeplineşte criteriile de admitere în ACUM stabilite de Biroul Naţional .

 

(4) Voluntari

Voluntarii nu sunt membri ai partidului.

Cooperarea voluntarilor cu organizația este stabilită prin: 

  1. notificarea scrisă sau online către biroul de orice nivel;
  2. invitația din partea unui birou de orice nivel
  3. voluntarului îi revine dreptul de a fi informat constant despre discuțiile, acțiunile și luările de poziție pe care partidul le întreprinde.
  4. un voluntar nu poate deține nicio funcție de partid.

 

(5) Procedura de admitere a membrilor se va face în baza unui Regulament stabilit și aprobat de Biroul național în maxim 30 de zile de la preluarea mandatului.

Registrul de membri constituie evidenţa persoanelor care fac parte din ACUM.

Informaţiile conţinute în acesta sunt confidenţiale şi nu pot fi folosite decât în scopul menţinerii evidenţei relaţiei ACUM cu fiecare persoană implicată în activităţile sale, precum şi eventualei raportări către instituţiile de resort conform legii. Conţinutul registrului se va detalia prin Regulamentul aprobat de Biroul național..

 

(6) După admitere, membrii ACUM au obligaţia de a menține în permanenţă situaţia lor de la data admiterii, respectiv să păstreze starea de îndeplinire a criteriilor de admitere în partid.

 

(7) Nu pot deveni membri ai ACUM :

 

  1. persoanele lipsite de drepturi electorale;
  2. persoanele cărora le este interzisă, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea drepturilor politice sau cetăţeneşti sau, prin Constituţie sau lege, le este interzisă asocierea politică;
  3. persoanele care au suferit condamnări penale definitive pentru fapte încadrate penal ca fiind deosebit de grave;
  4. persoanele care promovează violenţa, ideologia fascistă, anarhismul, rasismul, şovinismul, separatismul etnic sau teritorial şi orice alte idei ori acţiuni extremiste sau contrare intereselor naţionale, drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
  5. persoanele care promovează sexismul, xenofobia, autoritarismul, fundamentalismul religios, homofobia, violența și orice alte idei și acțiuni contrare demnității umane;
  6. persoanele cărora le-au fost retrase drepturile electorale prin decizii definitive şi irevocabile ale instanţelor judecătoreşti;
  7. persoane despre care există date concludente că au contribuit activ la acțiunile represive ale regimului comunist din România.

 

Art. 8. (1) Admiterea unui nou membru al ACUM se face în baza unei cereri completate olograf sau digital, împreuna cu semnătura aferentă a solicitantului,  adresate Biroului organizației locale în care solicitantul doreşte să activeze sau completează declarația disponibilă în baza de date electronică de pe site-ul web al ACUM.

(2) Cererile de înscriere completate de către persoanele cu funcții și responsabilități publice sau cu notorietate vor fi directionate catre Biroul National. 

 

Admiterea unui nou membru al ACUM se face după o perioadă de probă de 90 zile, timp în care acesta are obligația de a lua parte, fără drept de vot, la cel puțin 3 şedințe ale organizației locale; în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de probă, Biroul organizației locale va comunica decizia sa.

Obligativitatea prezentării şi altor documente, după caz, va fi detaliată într-un Regulament aprobat de Biroul național..

Dacă o astfel de organizaţie locală nu există, cererea se adresează Biroului filialei judeţene din judeţul în care solicitantul doreşte să activeze.

Dacă o astfel de filială judeţeană nu există, cererea se adresează Biroului naţional.

 

Conform legislației în vigoare, cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot cere înscrierea în filiala ACUM Diaspora aferentă circumscripției electorale nr. 43 Diaspora.

 

Art. 9. (1) Decizia de admitere sau de respingere a cererii aparţine Biroului organizației locale/filialei județene şi se ia în baza unui Regulament stabilit și aprobat de Biroul național. Din momentul admiterii cererii, solicitantul devine membru al organizației locale/filialei județene. 

Decizia de admitere sau de respingere a cererii adresate  Organizației municipiului Bucureşti aparţine Biroului organizației municipiului Bucureşti, în baza aceluiași Regulament .

Decizia de respingere luată de Biroul local/judeţean/municipal va trebui motivată, numai în cadrul ACUM.

În situaţia în care Biroul filialei judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti sau 

Biroul Naţional admit simultan cel puțin 3 cereri pentru persoane care doresc să devină membri și să activeze în aceeași comună, ori admit simultan cel puţin 5 cereri pentru persoane care doresc să devină membri şi să activeze în același oraş, municipiu sau sector al municipiului Bucureşti, va dispune și înfiinţarea Filialei locale în respectiva comună, oraş, municipiu sau sector al municipiului Bucureşti.

Într-o comună, oraş, municipiu sau sector al municipiului Bucureşti nu pot exista simultan mai multe filiale locale.

Orice membru ACUM poate să conteste la Biroul Naţional o decizie de admitere sau respingere a unui nou membru ACUM. Deciziile de admitere sau respingere a unui membru ACUM luate de Biroul Naţional vor putea fi contestate la Comitetul Naţional.

O persoană care a fost exclusă din ACUM nu poate fi reprimită în partid mai devreme de 5 ani de la data excluderii.O persoana care a demisionat din ACUM nu poate fi reprimită în partid mai devreme de 4 ani de la data demisiei.

 

Art. 10. (1) Un membru îşi desfăşoară activitatea într-o singură organizaţie locală. Un membru poate solicita transferul într-o altă organizaţie locală.

Cererea de transfer va fi adresată Biroului organizaţiei locale în care membrul respectiv doreşte să se transfere.

Decizia de admitere sau respingere a cererii de transfer revine Biroului organizaţiei locale în care membrul doreşte să se transfere. Decizia va fi comunicată filialei din care membrul doreşte să se transfere.

Decizia de respingere a cererii de transfer poate fi contestată la Comisia de arbitraj a filialei în care membrul doreşte să se transfere, în termen de 15 zile de la comunicarea deciziei de respingere. Comisia de arbitraj se pronunţă în termen de 30 de zile de la sesizare, iar decizia sa este definitivă.

În cazul şi de la data admiterii cererii, membrul ACUM devine membru al organizaţiei locale respective şi îşi pierde calitatea de membru al organizaţiei locale din care s-a transferat

 

 Art. 11. (1) Calitatea de membru se pierde prin:

 

  1. demisie, cu consecinţe imediate (se depune la Biroul organizaţiei de care aparţine membrul respectiv, fie direct, semnată olograf, fie prin mijloace electronice ( e mail);
  2. excludere din partid, în condiţiile prevăzute de prezentul statut;
  3. deces;
  4. alte cazuri prevăzute expres în legi si statut. 

 

(2) Un membru ACUM poate fi suspendat, conform prevederilor prezentului statut, din calitatea sa de membru. Pe perioada suspendării acesta nu își poate exercita drepturile și obligațiile pe care i le conferea calitatea de membru.

(3) Un membru ACUM se poate autosuspenda din calitatea sa de membru, din funcţiile de conducere ori din funcţiile obţinute cu sprijinul politic al ACUM.

Pe perioada autosuspendării, acesta nu poate exercita drepturile sale ce decurgeau din calitatea de membru ori din funcțiile de conducere ori din funcţiile obţinute cu sprijinul politic al ACUM, păstrând obligaţia de a respecta îndatoririle membrilor .

 

Art. 12. Membrii ACUM au următoarele drepturi:

 

  1. să aibă iniţiativă politică şi posibilitatea  prezentării acesteia într-un cadru organizat;
  2. să fie informaţi la timp şi în mod transparent cu privire la activitatea organismelor de conducere, arbitraj şi control ale ACUM, şi cu privire la activitatea reprezentanţilor ACUM în administraţia publică;
  3. să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere, arbitraj şi control ale ACUM, conform prevederilor prezentului statut şi regulamentelor ACUM;
  4. să propună şi să fie propuşi candidaţi pe listele electorale ale ACUM în condiţiile legii şi ale prezentului statut;
  5. să participe şi să voteze în cadrul Adunării generale a organizației locale din care face parte şi în cadrul ședințelor tuturor organelor ACUM din care face parte;
  6. să se adreseze comisiilor de arbitraj faţă de orice decizie a organelor partidului, conform competenței comisiilor de arbitraj;
  7. să demisioneze din ACUM, cu efect imediat.
  8. membrii au dreptul de a participa la şedinţele de conducere ale oricăror organe de conducere, mai puţin cele cu caracter confidenţial.

 

Art. 13. Membrii ACUM au următoarele îndatoriri:

 

  1. să respecte statutul ACUM, precum şi orice act de decizie al partidului ACUM. elaborat de organele de conducere naţionale,organele de conducere din organizația din care fac parte, organele de conducere judeţene/municipale din care organizația lor face parte;
  2. să nu întreprindă acţiuni în contradicţie cu obiectivele politice ale ACUM;
  3. să nu prejudicieze, prin luări de poziţie publice, interesele legitime ale ACUM şi ale membrilor săi;
  4. de a asigura confidenţialitatea informaţiilor cu care au luat contact în activitatea din cadrul partidului, dacă acestea au caracter confidenţial. Caracterul confidenţial se stabileşte prin marcare „confidenţial” de către emitent sau de cel care  predă/diseminează respectivele date, iar informaţiile transmise verbal vor fi anunţate ca fiind confidenţiale. Lipsa marcajului sau anunţului lipseşte informaţia de caracterul confidenţial;
  5. să plătească cotizaţia lunară de membru; În cazuri speciale, biroul competent, adică biroul local sau biroul  național, poate reduce temporar suma contribuției pentru un membru al partidului aflat într-o situație financiară dificilă sau o poate suspenda temporar în totalitate.
  6. să aibă un comportament moral şi demn în societate;
  7. să nu aibă un comportament injurios sau calomniator la adresa unui alt membru ACUM;
  8. să nu aibă un comportament injurios sau calomniator la adresa unui alt partid politic, membru al unui alt partid politic sau persoană publică, atât la nivel național, cât și internațional 
  9. să respecte orice alte obligații stabilite membrilor prin prezentul statut și regulamentele ulterioare.

 

Un membru, precum și un candidat  se pot angaja să plătească o cotizaţie care depășește suma minimă, fie temporar, fie definitiv. 

 

Membri ai partidului care dețin locuri în Parlamentul României, în Parlamentul European, in administratia publica locala sau care detin orice alte funcții remunerate obtinute la recomandarea sau cu sprijinul partidului ACUM, sunt obligați să plătească o contribuție de membru în valoare de 10% din venitul net realizat prin  îndeplinirea funcțiilor de mai sus.

 

Art. 14. Pentru neîndeplinirea îndatoririlor sale de membru, sancţiunile care pot fi aplicate unui membru ACUM sunt (în ordinea severităţii):

 

  1. avertismentul scris;
  2. votul de blam;
  3. retragerea sprijinului politic pentru funcţia publică pentru care a beneficiat de susţinerea politică a ACUM;
  4. suspendarea;
  5. excluderea din ACUM.

 

Art. 15. (1) Sancţiunile prevăzute de art. 14 lit. a), b), d) şi e) pot fi dispuse de Biroul organizaţiei locale pentru membrii fără funcţii de conducere/arbitraj/control sau fără funcţii sau demnităţi publice.

 

(2) Sancţiunile prevăzute de art. 14 lit. a), b), c), d) şi e) pentru membrii cu funcţii de conducere/arbitraj/control la nivel local în partid, ori funcţii sau demnităţi publice la nivel local (nivel comunal, orăşenesc, municipal, sector al Municipiului Bucureşti, de ex.: consiliile locale) pot fi dispuse numai de către Biroul filialei judeţene sau de către Biroul Național. Biroul organizaţiei locale poate emite un aviz consultativ.

 

(3) Sancţiunile prevăzute de art. 14 lit. a), b), c), d) şi e) pentru membrii cu funcţii de conducere/arbitraj/control la nivel judeţean în partid ori funcţii sau demnităţi publice la nivel judeţean/municipiului Bucureşti (ex.: consiliile judeţene) pot fi dispuse numai de către Biroul Naţional. Filiala judeţeană respectivă poate emite un aviz consultativ.

 

(4) Sancţiunile prevăzute de art. 14 lit. a), b), c), d) şi e) pentru membrii cu funcţii de conducere/arbitraj/control la nivel naţional în partid ori funcţii politice la nivel naţional (ex.: pentru parlamentari, miniştri, secretari de stat şi asimilaţi) pot fi dispuse numai de către Comitetul Naţional. Biroul Naţional poate emite un aviz consultativ.

 

(5) Dacă în termen de 60 de zile de la data primirii sesizării, în cazurile prevăzute la alineatele (2) ,(3) și (4) de mai sus, biroul sesizat și în măsură să se pronunțe cu privire la sancțiune, nu emite nicio decizie , acesta își pierde dreptul de a se pronunța cu privire la sesizare și are obligația de a-și declina competența și de a transmite speța spre judecare Comisiei de arbitraj corespondente.

 

(6) Pentru neplata cotizaţiei timp de 6 luni consecutive, membrului respectiv i se suspendă de drept calitatea de membru. Suspendarea se constată de către Biroul organizaţiei local în prima ședința după împlinirea termenului de neplată.

Achitarea cotizaţiei restante obligă Biroul organizaţiei locale să constate încetarea suspendării în prima ședință a Biroului organizaţiei locale ulterioară achitării.

 

(7) Membrii suspendaţi din orice motive pe o perioada mai mare de un an pot fi excluşi din partid prin decizia Biroului organizației locale.

Pierderea calităţii de membru are loc după trecerea termenului de contestare a deciziei de excludere sau de constatare a încetării calităţii de membru, sau după respingerea contestaţiei. În toate cazurile, începând cu data deciziei de excludere sau de constatare a încetării calităţii de membru, acesta este suspendat de drept.

 

(8) Sancţiunile dispuse împotriva membrilor ACUM pot fi contestate la organele de arbitraj conform atribuţiilor fiecărui organ arbitral menţionate în prezentul statut, în termenul de decădere de 15 zile de la comunicarea deciziei de sancţionare.

 

(9) În situația în care sancțiunile au fost dispuse împotriva membrilor ACUM de către comisiile de arbitraj în urma decăderii organelor executive din termenul de 60 de zile prevăzut la alin (5) al acestui articol, acestea pot fi contestate la organele de arbitraj de recurs conform atribuţiilor fiecărui organ arbitral menţionate în prezentul statut, în termenul de decădere de 30 zile de la comunicarea hotărârii de sancţionare.

Organul de arbitraj, atat în cazul judecării inițiale în urma decăderii din termen a organului executiv din dreptul de a se pronunța cat și în cazul contestării deciziei unui organ executiv, se pronunţă respectând dreptul la apărare şi opinie a celor în cauză, precum şi în baza unui Regulament stabilit și aprobat de Biroul național al partidului.

Până la soluţionarea definitivă a contestaţiei, decizia de sancţionare emisă în termen de organele executive (sau hotărârea comisiei de arbitraj sesizată în urma decăderii din termen a organului executiv din dreptul de a se pronunța) are efecte depline. Dacă o contestaţie a fost admisă (în sensul emiterii unei hotărâri de către Comisia de arbitraj de fond), organele de conducere ale organizaţiei locale, judeţene sau organele de conducere la nivel naţional au obligația repunerii cu celeritate în toate drepturile a membrului ACUM sancţionat în mod nestatutar. Repunerea în toate drepturile se realizează în maxim 15 zile calendaristice de la data comunicării hotărârii de admitere a contestaţiei.

Deciziile organelor de arbitraj pronunţate în recurs sau rămase definitive prin nerecurare sunt definitive la nivelul partidului. Doar cei care au epuizat căile interne de contestare se pot adresa justiţiei statale.

Toate sancţiunile vor fi dispuse cu respectarea dreptului la apărare.

Art. 16. ACUM  este organizat şi funcţionează după criteriul administrativ teritorial.

În accepțiunea prezentului  Statut  circumscriptia 43 Diaspora este asimilată unei filiale judetene iar organizațiile locale din fiecare tara sunt asociate organizațiilor locale orasenesti.

Art. 17. (1) Structurile teritoriale ale ACUM sunt organizația locală şi filiala judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti.

(2) Structurile teritoriale ale ACUM îşi vor putea asuma drepturi şi obligaţii faţă de terţi, precum şi încheia contracte şi altele asemenea, numai în limita delegării exprese în acest sens decise de către Biroul Naţional, şi conform procedurilor prevăzute în această delegare. Delegarea va putea fi diferită de la o filială la alta.

4.1 Organizațiile locale (comuna,oras,municipiu,sector)

Art. 18. Organizațiile locale se constituie pe raza teritorială a unei comune, a unui oraş, a unui municipiu sau a unui sector al municipiului Bucureşti.

Art. 19.(1) Organizațiile locale funcţionează cu cel puțin 3 membri în comune și cu cel puţin 5 membri în orașe , și cu cel puţin 9 membri în municipii sau sectoarele municipiului București.

Organizațiile locale se înfiinţează prin decizie a Biroului filialei judeţene, respectiv a Biroului filialei municipiului Bucureşti, sau prin decizie a Biroului Naţional în situaţia în care nu există astfel de filiale în circumscripţia respectivă.

În termen de 30 de zile de la constituirea prin orice procedură statutară a unei filiale locale, Biroul filialei judeţene, respectiv a Biroului filialei municipiului Bucureşti, sau Biroul Naţional dacă organele antemenţionate nu există, convoacă şi organizează Adunarea generală a filialei locale în care se alege componenţa organelor de conducere, arbitraj şi control ale filialei locale.

Organizația locală se desfiinţează de drept atunci când numărul membrilor săi scade sub numerele minime prevăzute la alin. (1), prin decizie a Biroului filialei judeţene, respectiv a Biroului filialei municipiului Bucureşti, sau a Biroului Naţional dacă organele locale nu există.

Art. 20. Structura de conducere, arbitraj şi control a organizației locale este formată din:

  1. Adunarea generală a organizației locale;
  2. Biroul organizației locale;
  3. Preşedintele organizației locale;
  4. Vicepreşedinţii organizației locale;
  5. Secretarul organizației locale;
  6. Comisia locală de arbitraj;
  7. Cenzorul.

Art. 21. (1) Adunarea generală a organizației locale este organul suprem de decizie şi este constituită din totalitatea membrilor acesteia.

Adunarea generală a organizației locale se întruneşte ordinar cel puțin o dată pe an şi extraordinar, oricând se convoacă statutar între adunările generale ordinare. Adunarea generală a organizației locale se convoacă prin decizie a Biroului organizației locale, a Preşedintelui organizației locale sau  la cererea unei treimi din membrii organizației locale, prin decizie a Biroului filialei judeţene sau prin decizie a Biroului Naţional.

Adunarea generală a organizației locale  este valabil constituită cu un cvorum de 50% plus 1 din totalul membrilor cu drept de vot din cadrul organizației locale, ori, în cazul în care ordinea de zi conţine numai subiecte asupra cărora Statutul permite votul prin mijloace electronice, este valabil constituită dacă şi-au exprimat votul 50% plus 1 din totalul membrilor cu drept de vot din cadrul organizației locale. Dacă la prima convocare nu s-a reuşit atingerea cvorumului de 50% plus 1 din totalul membrilor cu drept de vot, respectiv votul prin mijloace electronice a 50% plus 1 din totalul membrilor cu drept de vot, se va efectua o a doua convocare în termen de maximum 21 de zile. Adunarea generală a organizației locale e valabil constituită indiferent de cvorumul prezent la data celei de-a doua convocări, respectiv indiferent de procentul de exprimare a votului prin mijloace electronice.

Art. 22. Adunarea generală a organizației locale are următoarele atribuţii:

  1. stabileşte strategia politică locală, în acord cu strategia politică a filialei judeţene şi cu strategia politică naţională;
  2. alege şi revocă, prin vot secret, Biroul organizației locale, Preşedintele şi Vicepreședinții organizației locale, Comisia locală de arbitraj, și Cenzorul organizației locale;
  3. alege şi revocă, prin vot secret, lista delegaţilor organizației locale la Conferinţa filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
  4. propune candidaţii pentru alegerile locale pentru comuna, oraşul, municipiul sau sectorul municipiului Bucureşti;
  5. orice alte atribuţii date de prezentul statut ori de lege în sarcina sa.

Art. 23. (1) Biroul organizației locale este organismul executiv al organizației locale.

(2) Biroul organizației locale este compus din 3 – 5 membri la comună, din 3-7 membri la orașe și din 3-11 membri la municipii și sectoarele municipiului București, numărul de membri fiind stabilit de Adunarea generală a organizației locale cu respectarea echilibrului de gen.

Preşedintele şi vicepreşedinţii sunt membri de drept ai Biroul organizației locale.

(3) Mandatul membrilor Biroul organizației locale este de cel mult 4 ani.O funcţie  din cadrul  Biroul organizației locale  poate fi deţinută de aceeaşi pesoană pe o perioadă de maxim 8 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.

(4) Şedinţele Biroul organizației locale sunt convocate de Preşedintele organizației locale sau de cel puţin o treime din numărul membrilor Biroului organizației locale .

Şedinţele Biroului organizației locale  sunt valabil desfăşurate cu un cvorum de 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului organizației locale, ori, în cazul în care ordinea de zi conţine numai subiecte asupra cărora Statutul permite votul prin mijloace electronice, ședința este valabil desfăşurată dacă şi-au exprimat votul 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului organizației locale. Dacă la prima convocare nu s-a reuşit atingerea cvorumului de 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului, respectiv votul prin mijloace electronice a 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului, se va efectua o a doua convocare în termen de maximum 3 zile. Lucrările Biroului organizației locale sunt valide indiferent de cvorumul prezent la data celei de-a doua convocări, respectiv indiferent de procentul de exprimare a votului prin mijloace electronice.

În cadrul ședințelor deschise ale Biroului organizației locale pot lua parte și ceilalți membri ai organizației locale, fără a avea dreptul de a vota.

Art. 24. Biroul organizației locale are următoarele atribuţii:

  1. conduce organizația locală în intervalul dintre Adunările generale;
  2. convoacă Adunarea generală a organizației locale şi organizează desfăşurarea acesteia;
  3. aprobă sau respinge cererile de înscriere în  ACUM  sau transfer ce îi sunt adresate;
  4. acordă sprijinul politic pentru ca un membru al organizației locale să obțină o funcţie publică la nivel local;
  5. dispune sancţiuni pentru membrii organizației locale, conform art. 14-15 din prezentul Statut, în urma sesizărilor membrilor  ACUM  sau a unor terţi, şi în toate cazurile în care sancţionarea acestora nu este dată expres în competența altui organ prin prevederile prezentului statut;
  6. aprobă bugetul organizației locale de venituri şi cheltuieli şi hotărăşte asupra execuţiei acestuia;
  7. gestionează resursele financiare şi materiale ale organizației locale  prin semnătura președintelui sau a responsabilului financiar, în baza deciziei luate în cadrul ședințelor sale;
  8. dispune înlocuirea membrilor cărora le-a încetat calitatea pe orice cale din organele de conducere, arbitraj şi control, cu supleanţi. Supleanţii se stabilesc ca înlocuitori întotdeauna în ordinea descrescătoare a voturilor obținute de aceştia pentru funcţia respectivă  la ultima Adunare generală a organizației locale.
  9. în cazul suspendării unui membru  ACUM  care face parte din organele de conducere, arbitraj şi control ale organizației locale, numeşte în persoana supleantului un interimar în locul membrului suspendat, pe perioada suspendării;
  10. orice alte atribuţii date în sarcina sa de prezentul Statut sau de regulamente ulterioare

Art. 25. (1) Preşedintele (recomandabil co-președinție femeie și barbat) organizației locale este ales (sunt aleși) de Adunarea generală a organizației locale pentru un mandat de cel mult 4 ani.

(2) Funcţia de Preşedinte/ Copreședinte  poate fi deţinută de aceeaşi persoană pe o perioadă de maxim 8 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în  care a deţinut funcţia.

Preşedintele Organizației este membru de drept al Biroului organizației locale.

Preşedintele Biroului organizației locale va propune, în cel mult 2 luni de la preluarea  mandatului său, un program de activitate, şi va prezenta un raport bianual către Biroul local.

(3) Preşedintele Biroului organizației locale are următoarele atribuţii:

  1. coordonează activitatea Biroului organizației locale;
  2. convoacă şi conduce şedinţele Biroului organizației locale;
  3. reprezintă Organizația locală în relaţiile cu autorităţile publice şi cu terţii;
  4. prin semnătura sa (sau a responsabilului financiar, dacă Biroul decide astfel) are loc angajarea  și plata cheltuielilor.

Art. 26. (1) Organizația locală are un număr de 1 – 3 vicepreședinți, cifra exactă fiind stabilită de Adunarea generală cu respectarea echilibrului de gen

(2) Vicepreședinții Organizației locale sunt aleşi de Adunarea generală a organizației locale, pentru un mandat de cel mult 4 ani.

Funcţia de Vicepreşedinte poate fi deţinută de aceeaşi persoană pe o perioada de maxim 8 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.

Vicepreşedinţii organizației locale sunt membri de drept ai Biroului organizației locale

(3) Vicepreședinții organizației locale au următoarele atribuţii:

  1. îndeplinesc atribuţii specifice stabilite de Adunarea generală a organizației  locale sau de Biroul organizației locale;
  2. pot prelua, prin mandat de la Preşedintele Organizației, oricare dintre atribuţiile Preşedintelui organizației stabilite în art. 25.

Art. 27. (1) În organizațiile locale cu mai mult de 20 membri se constituie o Comisie locală de arbitraj, compusă din 3 membri aleşi de Adunarea generală a organizației  locale, pentru un mandat de cel mult 4 ani.

(2) În organizațiile locale cu 10 membri sau mai puțini, Adunarea generală a organizației  locale alege un responsabil de arbitraj care are ca atribuții înregistrarea cazurilor de competența arbitrajului local și trimiterea plangerilor cu toată documentația aferentă către comisia de arbitraj a organizației  ACUM  din municipiul reședință de județ, comisie competentă să  acționeze ca și Comisie de arbitraj locală și pentru organizația în cauză. Responsabilul este ales pentru un mandat de cel mult 2 ani. În cazul depășirii pragului de 10 membri, Adunarea generală a filialei locale organizează imediat alegeri pentru o Comisie locală de arbitraj compusă din 3 membri. În cazul în care fostul responsabil de arbitraj nu este ales membru al Comisiei de arbitraj locale, mandatul acestuia încetează la data alegerii Comisiei de arbitraj.

(3) Funcţia de Membru al Comisiei locale de arbitraj poate fi deţinută de aceeaşi persoană pe o perioadă de maxim 8 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia. În calcularea acestui termen, funcția de responsabil de arbitraj este asimilată cu cea de membru al Comisiei de arbitraj.

(4) Comisia locală de arbitraj se organizează şi funcţionează doar în baza prezentului Statut şi a Regulamentului  aprobat de Biroul național al partidului.

În cazul sesizărilor ce privesc deciziile organelor de conducere sau control ale organizației  locale, Comisia locală de arbitraj se poate pronunţa strict cu privire la respectarea prevederilor prezentului Statut şi ale procedurilor ACUM în emiterea deciziilor respective.

Lucrările Comisiei locale de arbitraj sunt valide numai cu un cvorum  de minim 3 membri.

(5) Hotărârile Comisiei locale de arbitraj pot fi atacate doar la Comisia județeană de arbitraj. În îndeplinirea atributiilor sale, responsabilul de arbitraj trebuie să  respecte obligațiilor prevăzute în Statut și de prevederile Regulamentului aprobat de Biroul național al partidului.

Art. 28. Comisia locală de arbitraj are următoarele atribuţii:

  1. soluţionează, cu respectarea dreptului la opinie al tuturor părţilor şi a dreptului la apărare, diferendele între membrii organizației locale, precum şi cele dintre organele de conducere ale organizației locale şi membrii săi. Sesizările se adresează Comisiei locale de arbitraj în termenul de decădere de 30 de zile de la data diferendului;
  2. soluţionează contestaţiile împotriva sancţiunilor dispuse de Biroul organizației locale, conform prevederilor art. 15;

Comisia locală de arbitraj are obligația ca, înainte de a proceda la soluţionarea unei contestaţii sau a unui diferend, să propună părţilor şi să depună toate eforturile pentru împăcarea lor prin medierea Comisiei de arbitraj.

Art. 29. (1) Cenzorul organizației  locale este ales de Adunarea generală a organizației locale pentru un mandat de cel mult 4 ani.

(2) Funcţia de cenzor poate fi deţinută de aceeaşi persoană pe o perioada de maxim 8 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.

(3) Cenzorul organizației locale nu poate fi membru al Biroului organizației locale sau al Comisiei locale de arbitraj.

(4) Cenzorul organizației local verifică activitatea financiară a organizației locale şi gestionarea patrimoniului acesteia.

4.2. Organizarea filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti și filialei Diaspora

Art. 30. (1) Filiala judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti, se constituie din totalitatea  organizațiilor locale de pe raza judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti.

(2) Filiala Diaspora se organizează distinct, cu structură, substructură şi organe corespunzătoare unei filiale judeţene. Oriunde se regăsesc în prezentul Statut menţiuni la filiala judeţeană, acestea se consideră valide şi cu privire la filiala Diaspora.

(3) După înscrierea a 21 membri dintr-un judeţ(respectiv municipiul Bucureşti), din cel puţin 3 localități(respectiv 3 sectoare), Biroul Naţional al ACUM organizează Conferinţa constitutivă a filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

(4) Numărul delegaţilor organizațiilor locale la Conferinţa constitutivă a filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, este stabilit de Biroul Naţional al ACUM, cu respectarea echilibrului de gen.

(5) Conferinţa constitutivă a filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, stabileşte componenţa organelor de conducere, arbitraj şi control ale filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Art. 31. Organele de conducere, arbitraj şi control ale filialei judeţene, respectiv ale Municipiului Bucureşti, sunt:

  1. Conferinţa filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
  2. Biroul filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
  3. Co-președinții filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
  4. Vicepreşedinţii filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
  5. Comisia județeană de arbitraj, respectiv a municipiului Bucureşti;
  6. Comisia județeană de cenzori, respectiv a municipiului Bucureşti.

Art. 32. (1) Conferinţa filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, este organul suprem de de decizie și conducere al filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

(2) Conferinţa filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, se întruneşte cel puţin odată la  2  ani.

Conferinţa filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, este formată din delegaţi ai tuturor organizațiilor locale.

(3) Conferinţa filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, se convoacă prin decizie a Biroului filialei judeţene/municipiului Bucureşti, prin decizia Preşedintelui filialei judeţene/municipiului Bucureşti, la cererea unei treimi dintre Birourile organizațiilor locale, sau prin decizie a Biroului Naţional.

Numărul delegaţilor corespunzător fiecărei organizații locale la Conferinţa filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, este stabilit conform principiului respectării proporţionalităţii numărului de voturi obţinut la ultimele alegeri de fiecare organizație locală, dar asigurând în acelaşi timp participarea de reprezentanţi din fiecare organizație locală și echilibrul de gen. Prin excepție, la conferințele desfășurate înaintea primelor alegeri naționale se va respecta proportionalitatea raportului dintre numărul de membri ai organizației locale și numărul de locuitori ai unității administrativ-teritoriale. 

Conferinţa filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti este valabil constituită cu un cvorum de 50% plus 1 din totalul celor care o formează conform alineatelor de mai sus, ori, în cazul în care ordinea de zi conţine numai subiecte asupra cărora Statutul permite votul prin mijloace electronice, este valabil constituită dacă şi-au exprimat votul 50% plus 1 din totalul celor care o formează. Dacă la prima convocare nu s-a reuşit atingerea cvorumului de 50% plus 1 din totalul celor care o formează, respectiv votul prin mijloace electronice a 50% plus 1 din totalul celor care o formează, se va efectua o a doua convocare în termen de maximum 21 de zile. Conferinţa filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti e valabil constituită indiferent de cvorumul prezent la data celei de-a doua convocări, respectiv indiferent de procentul de exprimare a votului prin mijloace electronice.

(4) Conferinţa filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, are următoarele atribuţii:

  1. stabileşte strategia politică la nivel judeţean, respectiv la nivelul municipiul Bucureşti, în acord cu strategia politică naţională; strategia politică la nivel judeţean cuprinde prevederi generale valabile la nivel judeţean, fără a cuprinde prevederi specifice unei comune, oraş sau municipiu, care sunt atributul strategiei politice a organizației locale;
  2. alege şi revocă, prin vot secret, Biroul filialei judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, Co-președinții şi Vicepreședinții filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, Comisia județeană de arbitraj, respectiv a municipiului Bucureşti şi Comisia judeţeană de cenzori, respectiv a municipiului Bucureşti;
  3. alege şi revocă, prin vot secret, lista delegaţilor filialei judeţene, la Congresul ACUM;
  4. alege candidaţii pentru alegerile locale la nivel Judeţean, respectiv pentru municipiul Bucureşti, precum şi candidaţii la alegerile locale la nivel local acolo unde nu există organizație locală;
  5. alege candidaţii pentru alegerile parlamentare pentru funcţiile de deputat şi senator în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti;
  6. analizează şi hotărăşte asupra raportului activităţii desfăşurate de Biroul judeţean al filialei judeţene/de Municipiu de la conferinţa precedenta şi aprobă programul acestuia pentru perioada următoare;
  7. aprobă rapoartele de activitate ale Comisiei judeţene arbitraj şi ale Comisiei judeţene de cenzori;
  8. aprobă candidaţii organizaţiei pentru funcţii în cadrul administraţiei publice centrale şi judeţene, respectiv candidaţii pentru funcţii în cadrul administraţiei publice la nivelul municipiului Bucureşti, după caz, precum şi candidaţii pentru funcţii locale în circumscripţiile unde nu există filială locală;
  9. adoptă rezoluții cu privire la teme de interes la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureşti, după caz;
  10. orice alte atribuţii date de prezentul Statut în sarcina sa.

Art. 33. (1) Biroul filialei judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, este organismul executiv al filialei judeţene, respectiv a filialei municipiului Bucureşti.

(2) Biroul filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti este compus din 5 – 15 membri, numărul de membri fiind stabilit de Conferinţa filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu respectarea echilibrului de gen.

(3) Biroul filialei municipiului București este format din co-președinții filialei municipiului București, minim 6 membri aleși prin vot secret de către toți membrii organizațiilor locale de sector de pe raza municipiului București și din președinții organizațiilor locale de sector de pe raza municipiului București.

(4) Copresedintii şi vicepreședinții sunt membri de drept ai Biroului filialei judeţene, respectiv ai Biroului filialei municipiului Bucureşti.

(5)Mandatul membrilor Biroului filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti este de maxim 4 ani. O funcţie în cadrul   Biroului filialei judeţene/municipiului Bucureşti poate fi deţinută de aceeaşi persoană pe o perioada de maxim 8 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi, cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.

(6) Şedinţele Biroului filialei judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, sunt convocate de unul dintre copresedintii filialei judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti sau de cel puţin o treime din numărul membrilor Biroului filialei judeţene, respectiv ai Biroului filialei municipiului Bucureşti.

Şedinţele Biroului filialei judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, sunt valabil desfăşurate cu un cvorum de 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului filialei judeţene/municipiului Bucureşti, ori, în cazul în care ordinea de zi conţine numai subiecte asupra cărora Statutul permite votul prin mijloace electronice, este valabil desfăşurată dacă şi-au exprimat votul 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului filialei judeţene/municipiului Bucureşti. Dacă la prima convocare nu s-a reuşit atingerea cvorumului de 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului filialei judeţene/municipiului Bucureşti, respectiv votul prin mijloace electronice a 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului filialei judeţene/municipiului Bucureşti, se va efectua o a doua convocare în termen de maximum 21 de zile. Şedinţele Biroului filialei judeţene/municipiului Bucureşti sunt valabil desfăşurate indiferent de cvorumul prezent la data celei de-a doua convocări, respectiv indiferent de procentul de exprimare a votului prin mijloace electronice.

(7) Președinții Comisiei judeţene de arbitraj şi Comisiei judeţene de cenzori pot fi invitați la şedinţele Biroului filialei judeţene/municipiului București, fără drept de vot.

(8) Biroului filialei judeţene/municipiului Bucureştii, are următoarele atribuţii:

  1. conduce executiv filiala judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în intervalul dintre Conferințele filialei judeţene, respectiv ale municipiului Bucureşti;
  2. pune în aplicare deciziile de strategie politică naţională ale Biroului național, şi respectiv de politică județeană ale Conferinței judeţene, inclusiv strategia pentru campaniile electorale;
  3. poate convoca Biroului filialei judeţene/municipiului Bucureşti, şi organizează desfăşurarea acesteia;
  4. în vederea organizării Conferinței filialei judeţene, stabileşte numărul de reprezentanţi ai filialelor locale la Conferinţa filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza următoarelor criterii: procentual, conform numărului de voturi obţinut la ultimele alegeri de fiecare organizație locală, dar asigurând, în acelaşi timp, participarea de reprezentanţi din fiecare organizație locală.
  5. aprobă sau respinge cererile de înscriere în ACUM în cazul în care nu există filială locală, conform art. 8-9 din prezentul statut;
  6. propune Conferinţei filialei judeţene candidaţii organizaţiei pentru funcţii în cadrul administraţiei publice centrale şi judeţene, respectiv candidaţii pentru funcţii în cadrul administraţiei publice la nivelul municipiului Bucureşti, după caz, şi candidaţi pentru funcţii în cadrul administraţiei publice locale în circumscripţiile unde nu există filiale locale;
  7. aprobă bugetul propriu de venituri şi cheltuieli al filialei judeţene/municipiului Bucureşti şi hotărăşte asupra execuţiei acestuia;
  8. dispune sancţiuni conform art. 14-15 din prezentul statut;
  9. gestionează resursele financiare şi materiale ale filialei judeţene, respectiv ale municipiului Bucureşti, prin angajarea, și plata cheltuielilor, prin semnătura președintelui sau a responsabilului financiar în baza deciziei luate în cadrul ședințelor sale;
  10. dispune înlocuirea membrilor cărora le-a încetat calitatea din organele de conducere, control şi arbitraj la nivel judeţean cu supleanţi. Supleanţii se stabilesc ca înlocuitori întotdeauna în ordinea descrescătoare a voturilor pentru funcţia respectivă, obţinute de aceştia la ultima Conferință a filialei judeţene;
  11. în cazul suspendării unui membru ACUM care face parte din organele de conducere, arbitraj şi control ale filialei judeţene/municipiului Bucureşti, numeşte în persoana supleantului un interimar în locul membrului suspendat, pe perioada suspendării;
  12. propune Conferinţei filialei judeţene retragerea sprijinului pentru ocupanţii funcţiilor în cadrul administraţiei publice judeţene şi la nivelul municipiului Bucureşti, după caz;
  13. orice alte atribuţii date de prezentul statut în sarcina sa.

Art. 34. (1) Co-președinții (întotdeauna o femeie și un bărbat) filialei judeţene, sunt aleși în cadrul Conferinţei filialei judeţene pentru un mandat de cel mult 4 ani. Preşedintele filialei municipiului Bucureşti este ales de toți membrii organizațiilor locale din filiala municipiului București. Funcţia de copreședinte al filialei  poate fi deţinută de aceeaşi persoană pe o perioadă de maxim 8 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.

(2) Co-președinții filialei sunt membri de drept ai Biroului filialei judeţene, respectiv a filialei municipiului Bucureşti.

(3) Co-președinții filialei judeţene/municipiului Bucureşti vor propune, în cel mult 2 luni de la preluarea mandatului lor, un program de activitate, şi vor prezenta un raport bianual către Biroul judeţean/municipal.

(4) Co-președinții filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, au următoarele atribuţii:

  1. coordonează activitatea Biroului filialei judeţene/municipiului Bucureşti
  2. convoacă şi conduc şedinţele Biroului filialei judeţene/municipiului Bucureşti;
  3. reprezintă (fie împreună, fie separat, dar cu un acord prealabil) filiala în relaţiile cu autoritățile publice şi cu terţii;
  4. prin semnătura lor (sau a responsabilului financiar, dacă Biroul decide astfel) are loc angajarea, lichidarea, ordonanţarea și plata cheltuielilor.

Art. 35. (1) Filiala județeană/municipiului Bucureşti, are un număr de 1 – 5 vicepreședinți, cifra exactă fiind stabilită de Conferinţa filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti ,cu respectarea echilibrului de gen.

(2) Vicepreşedinţii filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sunt aleşi în cadrul  Conferinţei filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru un mandat de cel mult 4 ani.

Funcţia de vicepreşedinte poate fi deţinută de aceeaşi persoană pe o perioadă de maxim 8 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.

Vicepreşedinţii filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sunt membri de drept ai Biroului filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

(3) Vicepreşedinţii filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, au următoarele atribuţii:

  1. îndeplinesc atribuţii specifice stabilite de Conferinţa filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti sau de Biroul filialei judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti;
  2. pot prelua, prin mandat de la co-președinții filialei, oricare dintre atribuţiile președinților filialei stabilite în art. 34

Art. 36. (1) Comisia judeţeană de arbitraj, respectiv a municipiului Bucureşti, este constituită din cel putin 3 membri aleşi de Conferinţa filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru un mandat de cel mult 4 ani.

(2) Funcţia de membru al comisiei judeţene/municipiului Bucureşti de arbitraj poate fi deţinută de aceeaşi persoană pe o perioadă de maxim 8 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.

(3) Comisia judeţeană de arbitraj, respectiv a municipiului Bucureşti, se organizează şi funcţionează doar în baza prezentului statut şi a Regulamentului aprobat de Biroul național al partidului.

În cazul sesizărilor ce privesc diferende între filialele locale privind deciziile organelor de conducere sau control ale filialelor locale, şi în cazul sesizărilor cu privire la deciziile organelor de conducere/control ale filialei judeţene, Comisia județeană de arbitraj se va putea pronunţa strict cu privire la respectarea prevederilor prezentului statut şi ale procedurilor ACUM în emiterea deciziilor respective.

Lucrările Comisiei  locale de arbitraj sunt valide numai cu un cvorum de minim 50% +1 membri, nu mai puțin de 3.

(4) Hotărârile Comisiei judeţene / municipiului București de arbitraj pot fi atacate doar la Comisia naţională de arbitraj şi doar pentru motive de nerespectare a normelor imperative de procedură ale Regulamentului aprobat de Biroul național al partidului.

(5). Comisia judeţeană de arbitraj, respectiv a municipiului Bucureşti, are următoarele atribuţii:

  1. soluţionează, cu respectarea dreptului de opinie al tuturor părţilor şi a dreptului la apărare, diferendele între filiale locale, între organele de conducere/arbitraj/control ale filialelor locale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, între acestea şi organele de conducere/control ale filialei judeţene, precum şi între membrii ACUM şi organele de conducere/control ale filialei judeţene. Sesizările se adresează Comisiei locale de arbitraj în termenul de decădere de 30 de zile de la data diferendului;
  2. soluţionează contestaţiile împotriva sancţiunilor dispuse de Biroul filialei judeţene/ municipiului Bucureşti, conform prevederilor art. 15;

Comisia judeţeană de arbitraj are obligația ca, înainte de a proceda la soluţionarea unei contestaţii sau a unui diferend, să propună părţilor şi să depună toate eforturile pentru împăcarea lor prin medierea Comisiei de arbitraj.

Art. 37. (1) Comisia de cenzori a filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, este constituită din 3 membri şi este aleasă de Adunarea generală a filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru un mandat de cel mult 4 ani.

(2) Membrii Comisiei de cenzori a filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,, nu pot fi membri ai Biroului filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,, sau ai Comisiei judeţene de arbitraj, respectiv a municipiului Bucureşti.

(3) Comisia de cenzori a filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,, verifică activitatea financiară a filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi gestionarea patrimoniului acesteia.

(4) Comisia de cenzori a filialei judeţene prezintă rapoartele de activitate Conferinţei filialei judeţene. 

4.3. Organizarea la nivel naţional

Art. 38. Organele de conducere, arbitraj şi control la nivel naţional sunt:

  1. Congresul;
  2. Comitetul Naţional;
  3. Biroul Naţional;
  4. Co-Președinții;
  5. Prim-vicepreședintele;
  6. Vicepreședinții;
  7. Secretariatul general
  8. Comisia Naţională de Arbitraj;
  9. Comisia Naţională de Cenzori.

Art. 39. (1) Congresul (Adunarea generală a membrilor) este organul suprem de decizie al ACUM.

(2) Congresul se întruneşte cel puţin o dată la 4 ani.

Congresul cuprinde delegaţi ai tuturor filialelor judeţene, a municipiului Bucureşti, ai filialei Diaspora, membrii în funcţie ai Comisiei naţionale de arbitraj, ai Comisiei naţionale de cenzori, ai Biroului naţional, precum și membri fondatori și cei de onoare.

Congresul se convoacă prin decizie a Biroului naţional sau la cererile unei treimi dintre filialele judeţene exprimate prin decizii ale Birourilor filialelor judeţene, respectiv ale municipiului Bucureşti.

Numărul reprezentanţilor fiecărei filiale judeţene (inclusiv Diaspora), respectiv a municipiului Bucureşti, la Congres este stabilit conform principiului respectării proporţionalităţii numărului de voturi obţinut la ultimele alegeri de fiecare filială județeană/ Filiala municipiului Bucureşti, dar asigurând în acelaşi timp participarea de reprezentanţi din fiecare filială judeţeană / Filiala municipiului Bucureşti și echilibrul de gen.

Prin excepție, înaintea primelor alegeri naționale se va respecta proportionalitatea raportului dintre numărul de membri ai filialelor și numărul de locuitori ai județului. 

Art. 40. Congresul are următoarele atribuţii:

  1. alege şi revocă, prin vot secret, Biroul naţional, co-președinții şi vicepreședinții, Comisia naţională de arbitraj şi Comisia naţională de cenzori; secretarul general, secretarii; 
  2. adoptă şi modifică statutul partidului;
  3. adoptă şi modifică programul politic al partidului;
  4. stabileşte strategia politică la nivel naţional; aceasta cuprinde prevederi general valabile la nivel naţional, fără a cuprinde prevederi specifice unui judeţ, respectiv municipiului Bucureşti, respectiv unei comune, oraş sau municipiu, care sunt atributul strategiei politice a filialei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, respectiv a filialei locale;
  5. aprobă, în baza raportului consultativ al Comitetului național, reorganizarea prin fuziune, prin absorbţie sau contopire cu alte partide politice, ori prin divizare totală sau parţială;
  6. aprobă alianţe politice cu alte partide sau alte forme de asociere
  7. aprobă încetarea activităţii şi autodizolvarea partidului;
  8. primeşte rapoartele Comisiei naţionale de arbitraj şi ale Comisiei naţionale de cenzori;
  9. alege candidatul partidului la președinția României dintre candidaţii validati de Comitetul național;
  10. orice alte atribuţii date de prezentul statut ori de lege în sarcina sa.

Art. 41. (1) Comitetul național al partidului este structura colectivă de conducere a partidului care coordonează activitatea politică a partidului între Congrese.

(2) Comitetul Național se constituie din membrii Biroului naţional, co-președinții Organizației de tineret, președintele Organizației de femei, co-preşedinţii filialelor judeţene, co-președinții filialei municipiului Bucureşti şi co-președinții filialei Diaspora. 

(3) Comitetul național se întruneşte bianual sau ori de câte ori este necesar, la convocarea co președinților, a majorităţii din Biroul naţional sau a cel puţin 1/3 din numărul membrilor Comitetului național. Şedinţa Comitetul național se va putea convoca cu cel puţin 15 zile înainte de data desemnată pentru lucrările şedinţei.

Şedinţa Comitetului național este validă în prezenţa a 2/3 din numărul membrilor acestuia, şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Art. 42. (1) Comitetul național are următoarele atribuţii:

  1. hotărăşte asupra activităţii membrilor ACUM din administratia publica centrala, asupra proiectelor de Program Politic, a strategiei electorale, asupra asocierii în alianţele politice sau electorale ori în alte forme de asociere cu alte partide, în baza protocoalelor de asociere încheiate în condiţiile legii;
  2. hotărăşte asupra Programului de Guvernare, Programului Legislativ, structurii şi reprezentanţilor partidului în Guvern;
  3. stabileşte protocoale de colaborare cu patronatele, confederaţiile sindicale sau alte structuri ale societății civile;
  4. aprobă protocoalele de colaborare ale partidului pe plan intern şi internaţional cu alte partide şi organizaţii politice sau apolitice, precum şi cu sindicatele şi patronatele;
  5. validează sau invalidează, nominal, propunerile de candidaţi din partea Biroului naţional pentru alegerile europarlamentare;
  6. validează candidatul din partea partidului pentru ocuparea funcţiei de prim – ministru;
  7. aprobă Regulamentele de organizare şi funcționare ale tuturor organismelor şi ale structurilor interne ale partidului, precum şi orice alte Regulamente ale partidului, la propunerea Biroului naţional, dacă Statutul nu prevede altfel;
  8. aprobă Regulamentul stabilit de Biroul național privind organizarea alegerilor interne pentru toate funcţiile eligibile din partid;
  9. aprobă Regulamentul stabilit de Biroul național privind modul de organizare a scrutinului intern pentru desemnarea candidatului partidului pentru funcţia de Preşedinte al României;
  10. face propuneri de modificare a statutului pe care le prezintă delegaţilor la Congres cu cel puţin 30 zile înainte de data acestuia;
  11. dispune sancţiuni pentru membrii care deţin funcţii de conducere/arbitraj/control la nivel naţional în partid ori funcţii politice la nivel naţional;
  12. adoptă orice decizie asupra unui aspect care îi va fi delegat expres de către Biroul naţional, despre care Biroul naţional decide că este important şi nu îl poate decide singur;
  13. în cazul în care un post de conducere, arbitraj sau control la nivel naţional devine vacant, numeşte un interimar din randul supleantilor.  Dacă nu exista supleanți , din randul membrilor de partid la propunerea Biroului național.
  14. orice alte atribuţii date de prezentul statut în sarcina sa;

Art. 43. (1) Biroul naţional este organismul executiv al partidului.

(2) Biroul naţional este compus din 13  membri aleși de Congresul ACUM.

Co-președinții sunt membri de drept al Biroului național. Numărul membrilor Biroului naţional include prim-Vicepreședintele, Vicepreședinții și secretarii aleşi conform prezentului Statut.

Vicepreședinți ai Biroului naţional sunt primii candidaţi, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute la Congres. 

(3) Mandatul membrilor Biroului naţional este de 4 ani. Prin derogare, membrii primului Birou național sunt aleși pentru o perioada de 1 an. Funcţia de membru al Biroului naţional poate fi deţinută de aceeaşi persoană pe o perioada de maxim 8 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.

(4) Şedinţele Biroului naţional sunt convocate de co-președinți, de cel puţin o treime din numărul membrilor Biroului naţional sau de cel puţin jumătate din numărul membrilor Comitetului național.

(5) Şedinţele Biroului naţional sunt legal constituite cu un cvorum de 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului naţional, ori, în cazul în care ordinea de zi conţine numai subiecte asupra cărora Statutul permite votul prin mijloace electronice, este valabil constituită dacă şi-au exprimat votul 50% plus 1 din totalul membrilor cu Biroului naţional. Dacă la prima convocare nu s-a reuşit atingerea cvorumului de 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului naţional, respectiv votul prin mijloace electronice a 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului naţional, se va efectua o a doua convocare în termen de maximum 3 zile.

Lucrările Biroului naţional sunt valide indiferent de cvorumul prezent la data celei de-a doua convocări, respectiv indiferent de procentul de exprimare a votului prin mijloace electronice.

Art. 44. (1) Biroul naţional are următoarele atribuţii:

  1. conduce partidul în intervalul dintre Congrese şi ia toate măsurile şi deciziile necesare în acest sens pentru bunul mers al partidului;
  2. convoacă Congresul şi organizează desfăşurarea acestuia;
  3. aprobă sau respinge cererile de înscriere în partid, în cazurile prevăzute de prezentul statut;
  4. acordă sprijinul politic pentru ca un membru ACUM  să obțină o funcţie publică la nivel naţional;
  5. retrage sprijinul politic pentru un membru ACUM  care deține  o funcţie publică la nivel naţional
  6. dispune sancţiuni pentru membrii cu funcţii de conducere/arbitraj/control la nivel judeţean în partid ori funcţii sau demnităţi publice la nivel judeţean/municipiului Bucureşti, conform art. 14-15 din prezentul statut;
  7. validează candidaţii ACUM la alegerile pentru funcţia de membru în Parlamentul European şi candidatul ACUM la alegerile prezidențiale în baza unei consultări publice a membrilor şi îi propune către Comitetul național; 
  8. avizează consultativ Regulamente stabilite și aprobate de Biroul național, privind funcționarea și organizarea comisiilor partidului;
  9. modifică semnul permanent, semnul electoral sau sediul central al ACUM;
  10. adoptă Regulamentul privind modalitățile şi procedurile de vot prin mijloace electronice în cadrul partidului;
  11. gestionează resursele financiare şi materiale ale partidului prin angajarea, lichidarea, și plata cheltuielilor, prin semnătura unui copreședinte sau a responsabilului financiar, în baza deciziei luate în cadrul ședințelor sale;
  12. propune Congresului reorganizarea partidului;
  13. stabileşte numărul delegaţilor fiecărei filiale judeţene la congresul ACUM,  în baza următorului principiu: procentual, conform numărului de voturi obţinut la ultimele alegeri de fiecare filială judeţeană, dar asigurând în acelaşi timp participarea de reprezentanţi din fiecare filială judeţeană, respectand echilibrul de gen;
  14. coordonează campaniile electorale ale ACUM pentru alegerile prezidențiale, parlamentare, europarlamentare şi locale, precum şi campania de informare şi promovare a poziției ACUM asupra referendumurilor;
  15. are dreptul de a aplica sancţiunile de la art. 14 față de orice membru care nu deţine funcţii de conducere în partid la nivel central pentru situațiile în care nu exista organizație locală sau filiala judeteana . Pentru aceeaşi faptă/situație, în cazul aplicării unor sancţiuni şi de către filială locală, se va aplica numai sancţiunea aplicată de Biroul naţional;
  16. aprobă strategia de selecție, pregătire, formare şi promovare a resurselor umane ale partidului;
  17. stabileşte atribuţiile executive pe care le poate delega membrilor săi, inclusiv vicepreședinților, în baza propunerilor co președinților. Aceştia vor prezenta un raport bianual de activitate;
  18. dispune înlocuirea membrilor cărora le-a încetat calitatea din organele de conducere, control şi arbitraj la nivel central cu supleanţi. Supleanţii se stabilesc ca înlocuitori întotdeauna în ordinea descrescătoare a voturilor pentru funcţia respectivă obţinute de aceştia la ultimul Congres. Înlocuirea unui copreședinte se va face cu vicepreședintele care a luat cel mai mare număr de voturi la ultimul Congres, declanşându-se imediat procedura de Congres extraordinar în vederea alegerii noului copreşedinte;
  19. soluţionează contestaţiile formulate faţă de alegerile membrilor funcţiilor de conducere/arbitraj/control ale filialelor locale şi judeţene/ale municipiului Bucureşti;
  20. poate decide înfiinţarea de organizaţii tematice la nivel naţional 
  21. orice alte atribuţii date de prezentul statut în sarcina sa.
  22. desemnează co-președintele care va avea drept de semnătură în numele partidului.

(2) Pentru fundamentarea deciziilor cu impact pe termen mediu şi lung, Biroul naţional poate să organizeze consultarea membrilor partidului prin votul consultativ al acestora ;

La cererea unei treimi din numărul de filiale active, Biroul naţional va iniția votul consultativ al membrilor partidului. 

Consultarea membrilor va putea fi inițiată şi prin decizia în acest sens a Copresedintilor, precum şi prin cea a Comitetului național, toate prevederile prezentului paragraf fiind aplicabile.

(3) Organul care va genera consultarea va propune şi intenția/subiectul de vot, precum şi data votului. Se poate organiza consultarea internă a membrilor şi cu privire la alegerea candidaţilor ACUM la europarlamentare, toate prevederile prezentului paragraf fiind aplicabile.

Intenţiile/subiectele de vot trebuie comunicate cu cel puţin 30 zile înainte, acestea fiind menţinute în dezbatere publică minim 14 zile înainte de data votului.

Timpul de derulare a votului este de 7 zile. Se interzice ca pe perioada votului să se facă cunoscute rezultatele parțiale.

Biroul naţional se va pronunţa prin vot deschis asupra rezultatului consultarii membrilor.

Nu vor putea face obiectul votului consultativ al membrilor aspectele ce ţin în orice fel de persoane, sancţiuni, chestiunile legate de drepturile omului, criteriile de aderare, şi orice subiecte care ar putea interfera cu activitatea Comisiilor de arbitraj din cadrul ACUM.

Votul membrilor ACUM în cadrul consultării va putea fi numai de tipul alegere între două variante, fără drept de abtinere.

Pentru validitatea consultării membrilor prin votul exprimat prin mijloace online, este necesar să îşi exprime votul minim 50% plus 1 din membrii ACUM.

Art. 45. (1) Co-președinții (întotdeauna femeie și bărbat) sunt aleși prin votul universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al membrilor ACUM, pentru un mandat de 4 ani. Rezultatul votului se supune validării Congresului, pe baza raportului realizat de o comisie electorală desemnată de Biroul național.

(2) Comisia electorală are următoarele atribuții:

  1. propune Biroului național spre aprobare metodologia de desfășurare a campaniei electorale interne și a votului, cu respectarea unor cerințe minimale privind: dosarele de candidatură, termenul până la care pot fi înscrise candidaturile, perioada dedicată campaniei, timpul de derulare a exprimării opțiunii între candidaturile pentru funcția de copreședinte al partidului și verificarea membrilor cu drept de vot. În exercitarea acestei atribuții, Comisia electorală trebuie să respecte dreptul de informare al membrilor ACUM, propunând termene rezonabile, astfel încât candidații să-şi poată prezenta programul.
  2. validează sau invalidează candidaturile pentru funcția de copreședinte al ACUM
  3. elaborează raportul privind procesul electoral și rezultatul votului, pe care îl înaintează spre validare Congresului. În situaţia în care, în urma votului membrilor, niciun candidat nu a obţinut majoritatea voturilor exprimate pentru funcţia de copreşedinte al partidului, se desfășoară un al doilea tur de scrutin pentru exprimarea opțiunii între candidaţii clasaţi pe locurile 1 şi 2;

(3) Funcţia de copreşedinte al ACUM poate fi deţinută de aceeaşi persoană pe o perioadă de maxim  8 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi, cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut această funcţie.

Co-președinții sunt membrii de drept ai Biroului naţional.

Co-președinții prezintă rapoarte bianuale Biroului naţional.

Art. 46. Co-președinții au următoarele atribuţii:

  1. coordonează activitatea Biroului naţional;
  2. convoacă şi conduc şedinţele Biroului naţional;
  3. coordoneaza impreuna cu prim-vicepresedintele Comisia de strategie ACUM;
  4. reprezinta partidul în relaţiile cu autoritătile publice, bancile şi cu alti terţi, putand angaja partidul prin semnătura, fie impreuna, fie singuri;
  5. documentele semnate conform punctului d) au aceeasi putere juridica
  6. convoacă Congresul ACUM şi propun o ordine de zi a acesteia;

Art. 47. Art. 47. (1) Secretariatul general al ACUM ( un secretar general și doi secretari) este ales prin votul universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al membrilor ACUM, pentru un mandat de 4 ani. Rezultatul votului se supune validării Congresului, pe baza raportului realizat de o comisie electorală desemnată de Biroul național.

(2) Secretariatul General este format din Secretarul general şi doi secretari, care sunt membri de drept ai Biroului național

Art. 48 (1) Secretariatul general are următoarele atribuţii pe care le exercită prin Secretarul general:

  1. coordonează activitatea organizatorică la nivel central, asigură comunicarea internă cu organizaţiile judeţene, ale municipiului Bucureşti, ale organizației Diaspora, precum şi cu instituţiile şi autorităţile publice centrale sau locale şi cu alte partide sau organizaţii din ţară sau străinătate;
  2. poate fi delegat de către copreședinții sa reprezinte partidul în relația cu băncile pentru a deschide și gestiona conturile, pentru a efectua plățile necesare;      
  3. coordonează activitatea de organizare a evenimentelor naţionale ale partidului;
  4. gestionează activitatea de resurse umane;
  5. conduce serviciile administrative la nivel central în vederea asigurării acestora;
  6. organizează activitatea de pregătire a lucrărilor şi a documentelor necesare desfăşurării Congresului, Comitetului naţional şi Biroului naţional;
  7. în limitele impuse de statut şi în subsidiar de decizia Comitetul naţional şi Biroul naţional, elaborează proiectele de regulamente şi norme în vederea organizării şi funcţionării interne;
  8. îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin hotărârile Comitetul naţional, Biroului naţional sau care reies din prevederile prezentului statut;
  9. propune Biroului naţional norme privind încasarea cotizaţiei, acceptarea şi primirea donaţiilor în conformitate cu prevederile legale;
  10. administrează utilizarea resurselor financiare rezultate din cotizaţii, donaţii, alocaţii bugetare, dobânzi şi altor surse permise de lege
  11. prezintă periodic informări Biroului naţional şi rapoarte Comitetului naţional, Congresului, inclusiv cu privire la rezultatele verificărilor efectuate de Curtea de Conturi, Autoritatea Electorala Permanenta;

(2) Secretarul general poate delega oricare dintre atribuţiile sale către unul dintre secretari 

(3) În cazul în care postul de secretar general devine vacant, atribuțiile sunt preluate de către unul dintre secretari desemnat de Biroul național

(4) În cazul în care un post de secretar devine vacant, Biroul național desemnează un secretar interimar până la următorul Congres.  

 Art. 49. (1) Vicepreședinții ACUM sunt aleşi de Congres (în număr de 8, păstrând echilibrul de gen) pentru un mandat de cel mult 4 ani. Funcţia de Vicepreşedinte poate fi deţinută de aceeaşi persoană pe o perioada de maxim 8 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia;

Vicepreședinții sunt membri de drept ai Biroului naţional. 

(2) Vicepreședinții ACUM  au următoarele atribuţii:

  1. îndeplinesc atribuţii specifice stabilite de Congres sau de Biroul naţional;
  2. pot prelua, prin mandat de la prim-vicepreședinte, oricare dintre atribuţiile acestuia.

Art. 50. 

(1) În prima sedinta după congres, Biroul național va alege prim-vicepreședintele prin majoritate simplă. Mandatul prim-vicepreședintelui se întinde pe un termen de cel mult 4 ani. Funcția de prim-vicepreședinte poate fi deținută de aceeași persoana pe o perioada de maxim 8 ani, la calculul acestui termen luandu-se in considerare atat anii consecutivi cât și cei consecutivi în care a deținut funcția;

Prim-vicepreședintele este membru de drept al Biroului național.

(2) Prim-vicepreședintele ACUM are următoarele atribuții:

  1. coordonează împreună cu co-președinții Comisia de strategie ACUM;
  2. indeplineste atributii specifice stabilite de Congres sau de Biroul național;
  3. poate prelua, prin mandat de la un co-președinte, oricare dintre atribuțiile acestuia;
  4. în cazul în care un vicepreședinte nu-și mai poate indeplini atributiile, prim-vicepreședintele va prelua atribuțiile acestuia;

Art .51. (1) Comisia naţională de arbitraj este organul de jurisdicţie internă, constituit la nivel naţional.

(2) Comisia naţională de arbitraj este constituită din 5 membri şi este aleasă de Congres pentru un mandat de cel mult 4 ani. Cel puţin unul din membri va trebui să aibă studii juridice. Comisia naţională de arbitraj va avea un preşedinte, ales pe mandat de maxim un an, prin vot secret de către membrii comisiei.

(3) Preşedintele va coresponda cu celelalte structuri de conducere din partid, va convoca plenul şi va propune ordinea de zi a şedinţelor.

Comisia naţională de arbitraj funcţionează în baza Regulamentului stabilit și aprobat de Biroul național al partidului 

(4) Comisia naţională de arbitraj este legal întrunită cu un cvorum de 3 membri din (5). Nicio audiere nu poate avea loc în cazul în care completurile Comisiei naţionale de arbitraj nu dispun de cvorum. Şedinţele Comisiei naţionale de arbitraj nu sunt de regulă publice. Cu toate acestea, când cel puţin una dintre părțile audiate o cere, Comisia va organiza o şedinţă cu acces liber pentru oricare dintre membrii de partid interesați. Deliberările Comisiei naţionale de arbitraj nu sunt publice, iar votul este secret.

(5) Comisia naţională de arbitraj prezintă rapoarte de activitate plenului Congresului.

(6) Comisia naţională de arbitraj are obligația ca, înainte de a proceda la soluţionarea unei contestaţii sau a unui diferend, să propună părţilor soluții de conciliere şi să depună toate eforturile pentru împăcarea lor prin medierea Comisiei de arbitraj.

(7) În cazul sesizărilor referitoare la diferende între filialele judeţene privind deciziile organelor de conducere sau control ale acestora, şi în cazul sesizărilor cu privire la deciziile organelor de conducere/control naţionale ale ACUM, Comisia naţională de arbitraj se va putea pronunţa strict cu privire la respectarea prevederilor prezentului statut şi ale procedurilor ACUM în emiterea deciziilor respective

Art. 52. (1) Comisia naţională de arbitraj are următoarele atribuţii:

  1. soluţionează, cu respectarea dreptului de opinie al tuturor părţilor şi a dreptului la apărare, diferendele între filiale judeţene, respectiv ale municipiului Bucureşti, între filiale judeţene/a Municipiului Bucureşti şi organismele naţionale de conducere, sau între membrii ACUM şi organismele naţionale de conducere ale ACUM; pentru judecarea spețelor ce vor fi judecate în fond, în urma decăderii organismelor naționale de conducere din termenul de emitere a unei decizii, Comisia naţională de arbitraj va înființa în cadrul său complete de fond formate din 3 membri Pentru judecarea recursurilor spețelor judecate în fond de comisiile judetene de arbitraj sau de completele de fond ale Comisiei naționale de arbitraj, Comisia naţională de arbitraj va înființa completuri de recurs formate din 5 membri, alții decât cei 3 care au judecat în completul de fond respectiva speță.
  2. soluţionează, cu respectarea dreptului la opinie al tuturor părţilor şi a dreptului la apărare, contestaţiile împotriva sancţiunilor dispuse de Biroul naţional sau Comitetul naţional, conform prevederilor art. 15;
  3. elaborează Regulamentul Comisiilor de arbitraj. Regulamentul va fi adoptat de Comitetul naţional, în termen de o lună de la elaborare şi numai după ce a primit votul consultativ al Biroului naţional;
  4. înainte de fiecare Congres al partidului, elaborează un raport de activitate pe care îl face cunoscut membrilor cu 10 zile înainte de momentul fixat pentru alegerea delegaţilor la Congres.
  5. orice alte atribuţii date de prezentul statut în sarcina sa.

Art. 53. (1) Comisia naţională de cenzori este constituită din 3 membri şi este aleasă de Congres pentru un mandat de cel mult 4 ani.

(2) Comisia naţională de cenzori exercită activitatea de control financiar preventiv şi audit a ACUM şi de  gestionare a patrimoniului acestuia.

(3) Înainte de fiecare congres al partidului, Comisia naţională de cenzori elaborează un raport de activitate pe care îl face cunoscut membrilor cu 10 zile înainte de momentul fixat pentru alegerea delegaţilor la Congres.

Art. 54. Membrii organelor de conducere, arbitraj şi control din cadrul structurilor locale/judeţene/naţionale își pierd mandatul în următoarele condiții:

  1. pierderea calităţii de membru;
  2. imposibilitatea îndeplinirii atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 90 de zile;
  3. prin revocare de către organul care i-a ales.

 Art. 55. (1) Acolo unde nu prevede altfel prezentul statut, deciziile organelor de conducere, control şi arbitraj se vor lua cu majoritate simplă a membrilor participanţi. Deciziile sunt obligatorii.

(2) Convocarea membrilor ACUM la întrunirile organelor de conducere, arbitraj şi control ale partidului se realizează prin e-mail, sms, sau scrisoare recomandată cu confirmare de primire, sau prin orice alte mijloace de comunicare electronică convenite de membrii organului respectiv, cu cel puţin 48 de ore înainte de data întrunirii.

(3) Votul la vedere nu este permis: în cazul alegerilor organelor de control şi conducere la orice nivel, în cazul desemnării candidaţilor partidului la orice nivel de alegeri, sau al desemnarii delegaţilor la orice nivel, în cazul sancţiunilor sau cererilor de admitere în partid, în cazul alegerilor cu privire la orice aspect în legătură cu persoane, în orice alt caz în care legea sau prezentul statut prevăd obligativitatea votului secret.

Art. 56. Consiliul de ambasadori onorifici ACUM 

Consiliul ambasadorilor onorifici este organul cu rol consultativ / de consiliere a Biroului național ACUM, fără functie executiva. Este format din persoane publice/ personalități marcante/ cu vizibilitate/ reprezentanți ai unor organizații care apartin societatii civile/ personalitati din zona culturala etc. Un ambasador onorific poate fi propus de către orice membru ACUM,  decizia finală aparținând Biroului național. Ambasadorii onorifici sunt persoane de bună credință din societatea civilă care au rezultate vizibile, consecvente  și măsurabile în acțiuni aliniate cu politica verde. 

Consiliul de ambasadori onorifici este condus de 2 co-președinții (femeie și bărbat) aleși prin rotație pentru o perioada de șase luni. Ambasadorii onorifici pot reprezenta și promova în spațiul public activitatea ACUM.

Funcția de ambasador onorific:

  1. poate fi ocupată de un nemembru, în cazul în care funcția pe care o deține nu îi permite implicarea politică
  2. este incompatibilă cu persoane publice care nu au fost acuzate pentru fapte de corupție
  3. poate fi revocată la decizia Biroului național

Art. 57. (1) În sensul prezentului capitol, prin funcţie de conducere se înţelege funcţia de Preşedinte al organizației locale, copreședinte al filialei judeţene sau al municipiului Bucureşti, copreşedinte ACUM, vicepreşedinte al Filialei locale, judeţene sau al municipiului Bucureşti, vicepreşedinte ACUM, prim-vicepreședinte ACUM,  secretar general și secretar, membru al Biroului filialei locale, judeţene sau al municipiului Bucureşti sau membru al Biroului naţional.

Prin funcţie de arbitraj se înţelege funcţia de membru al Comisiei de arbitraj locale, judeţene, a municipiului Bucureşti sau naţionale.

Prin funcţie de control se înţelege funcţia de Cenzor al filialei locale, membru al Comisiei de cenzori a Filialei judeţene, al Filialei municipiului Bucureşti sau al Comisiei naţionale de cenzori.

Art. 58. (1) Orice membru al organizației locale poate candida la orice funcţie de conducere, arbitraj sau control în cadrul organizației locale.

Un membru nu poate candida însă simultan la o funcţie de conducere şi una de arbitraj, la o funcţie de conducere şi una de control sau la o funcţie de arbitraj şi una de control.

Orice membru poate candida simultan la oricare dintre funcţiile de Preşedinte al organizației, Vicepreşedinte al organizației, membru al Biroului organizației.

(2) Înainte de desfăşurarea votului asupra componenţei nominale a organelor de conducere, arbitraj şi control, Adunarea generală decide prin vot numărul de vicepreședinți ai organizației şi numărul de membri ai Biroului organizației.

(3) Alegerea tuturor funcţiilor de conducere, arbitraj şi control în cadrul organizației se face prin votul secret al participanţilor la Adunarea generală a organizației locale. În situaţia în care niciun candidat nu a obţinut majoritatea voturilor exprimate pentru funcţia de Preşedinte al organizației, se desfăşoară un al doilea tur de vot, dintre candidaţii clasaţi pe locurile 1 şi 2 în primul tur.

Vicepreședinții organizației  sunt aleşi dintre candidaţii la această funcţie, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute în Adunarea generală. Se candidează simultan pentru vicepreședinții şi membrii Biroului local. Vicepreședinți sunt cei care au obţinut cel mai mare număr de voturi.

(4) Membrii Biroului organizației  sunt preşedintele ales, vicepreședinții aleşi şi persoanele care au obţinut cele mai multe voturi, în ordine descrescătoare, pentru locurile rămase neocupate de preşedintele şi vicepreședinții aleşi.

Membrii Comisiei locale de arbitraj şi membrii Comisiei locale de cenzori, sunt aleşi dintre candidaţii la aceste funcţii, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute.

Supleanţii acestor funcţii sunt candidaţii care nu au obţinut suficiente voturi, iar eventuala lor accedere la posturi vacante se face conform prevederilor prezentului statut.

Art. 59. (1) Orice membru al filialei judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, poate candida la orice funcţie de conducere, arbitraj sau control în cadrul filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Un membru nu poate candida însă simultan la o funcţie de conducere şi una de arbitraj, la o funcţie de conducere şi una de control sau la o funcţie de arbitraj şi una de control.

Orice membru poate candida simultan la oricare dintre funcţiile de copreşedinte al Filialei, vicepreşedinte al Filialei, membru al Biroului Filialei. Înainte de desfăşurarea votului asupra componenţei nominale a organelor de conducere, arbitraj şi control, Conferinţa filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti decide prin vot numărul de vicepreședinți ai filialei şi numărul de membri ai Biroului filialei.

(2) Alegerea tuturor funcţiilor de conducere, arbitraj şi control în cadrul filialei se face prin votul secret al participanților la Conferinţa filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. În situaţia în care niciun candidat nu a obţinut majoritatea voturilor exprimate pentru funcţia de Preşedinte al filialei, se desfăşoară un al doilea tur de vot, între candidaţii clasaţi pe locurile 1 şi 2 în primul tur.

(3) Vicepreşedinţii Filialei sunt aleşi dintre candidaţii la această funcţie, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute în Conferinţa filialei. Se candidează simultan pentru vicepreședinți şi membrii Biroului judeţean. Vicepreședinți sunt cei care au obţinut cel mai mare număr de voturi.

(4) Membrii Biroului filialei sunt co-președinții aleși, vicepreședinții aleşi şi persoanele care au obţinut cele mai multe voturi, în ordine descrescătoare, pentru locurile rămase neocupate de co-președinții şi vicepreședinți aleşi.

(5) Membrii Comisiei judeţene de arbitraj, respectiv a municipiului Bucureşti şi membrii Comisiei judeţene de cenzori, respectiv a municipiului Bucureşti, sunt aleşi dintre candidaţii la aceste funcţii, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute.

Supleanţii acestor funcţii sunt candidaţii care nu au obţinut suficiente voturi, iar eventuala lor accedere la posturi devenite vacante se face conform prevederilor prezentului statut.

Art. 60. (1) Orice membru al ACUM poate candida la orice funcţie de conducere, arbitraj sau control în cadrul structurilor naţionale ale ACUM.

Un membru nu poate candida însă simultan la o funcţie de conducere şi una de arbitraj, la o funcţie de conducere şi una de control sau la o funcţie de arbitraj şi una de control.

Orice membru poate candida simultan la oricare dintre funcţiile de Copreşedinte, Vicepreşedinte, membru al Biroului Naţional.

(2) Alegerea tuturor funcţiilor de conducere, arbitraj şi control la nivel naţional se face prin votul secret  al participanţilor la Congres.

(3) Candidații la aceste foruri pot participa individual (în situaţia în care niciun candidat nu a obţinut majoritatea voturilor exprimate pentru funcţia de copreşedinte, se desfăşoară un al doilea tur de vot între candidaţii clasaţi pe locurile 1 şi 2 în primul tur. Vicepreședinții sunt aleşi dintre candidaţii la această funcţie, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute.

(4) Membrii aleși ai Biroului naţional sunt copreședinții, vicepreședinții, prim-vicepreședintele, secretarul general și secretarii. Membrii Comisiei naţionale de arbitraj şi ai Comisiei naţionale de cenzori sunt aleşi dintre candidaţii la aceste funcţii, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute.

Supleanţii acestor funcţii sunt candidaţii care nu au obţinut suficiente voturi, iar eventuala lor accedere la posturi vacante se face conform prevederilor prezentului statut.

(5) Contestațiile formulate cu privire la alegerea membrilor funcţiilor de conducere/arbitraj/control ale filialelor locale şi judeţene/ale municipiului Bucureşti se formulează către Biroul naţional, iar acesta le soluţionează.

(6) Contestaţiile se formulează în termen de 15 zile de la data alegerii membrilor funcţiilor de conducere/arbitraj/control ale filialelor locale şi judeţene/ale municipiului Bucureşti.

Art. 61. (1) Orice membru al filialei locale poate propune partidului candidatura sa din partea ACUM la alegerile locale, la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor sau ale sectoarelor Municipiului Bucureşti.

(2) Adunarea generală a Organizației locale desemnează candidatul pentru funcția de primar la alegerile locale în mod meritocratic ținând cont de criterii care se vor detalia într-un Regulament aprobat de Biroul național.   

În situaţia în care niciun candidat nu a obţinut majoritatea voturilor, se desfăşoară un al doilea tur de vot, cu alegerea dintre candidaţii clasaţi pe locurile 1 şi 2 în primul tur.

(3) Adunarea generală a Organizației locale desemnează ordinea pe liste a candidaților pentru funcțiile de consilier local la alegerile locale în mod meritocratic ținând cont de criterii care se vor detalia într-un Regulament aprobat de Biroul național 

(4) Biroul Filialei județene validează sau invalidează, nominal, candidatul pentru funcția de primar și candidații pentru funcția de consilier local, în termen de maximum 30 de zile de la primirea propunerilor din partea oricărei organizații locale din același județ. Invalidarea se face motivat şi în scris.

(5) După validare, Biroul Filialei județene înaintează candidaturile Biroului național. Dacă Biroul Filialei județene nu se pronunță asupra propunerilor filialei locale în termenul prevăzut la alin. (4), acestea se consideră validate și sunt înaintate Biroului național.

Biroul național admite sau respinge, nominal, candidaturile propuse de organizația locală care au fost validate de Biroul Filialei județene. Respingerea se face motivat și în scris.

(6) Dacă Biroul Filialei județene sau Biroul național invalidează / respinge candidatura pentru funcția de primar și/sau dacă lista candidaților pentru funcția de consilier local rămâne incompletă după invalidarea / respingerea mai multor candidaturi, Adunarea generală a organizației locale poate propune alți candidați, iar procedura prevăzută la alin. (4) - (6) este reluată.

Biroul Filialei județene și Biroul național pot invalida / respinge candidaturi motivat și în scris de un număr nedefinit de ori, dar nu pot propune candidați.

(7) Lista finală a candidaţilor ACUM la alegerile locale la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti este înaintată biroului electoral de Co-președinții Filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, dacă norme cu forță juridică superioară nu prevăd altfel.

(8) În cazul în care într-o circumscripţie nu există organizație locală, atribuţiile din prezentul articol sunt preluate de către filiala judeţeană şi organele ei. În cazul în care nu există nici filială judeţeană, atribuţiile sunt preluate de Biroul naţional.

Art. 62. (1) Orice membru al filialei judeţene poate propune partidului candidatura sa din partea ACUM la alegerile locale la nivelul de judeţ.

(2) Conferinţa Filialei judeţene desemnează, desemnează ordinea pe liste a candidaților pentru funcțiile de consilier local și de asemenea candidatul de Primar la alegerile locale în mod meritocratic ținând cont de criterii care se vor detalia într-un Regulament aprobat de Biroul național 

(3) Biroul naţional validează , nominal, candidatul pentru funcția de președinte al consiliului județean și candidaţii pentru funcţia de consilier judeţean. Invalidarea se face motivat şi în scris.

Dacă Biroul naţional invalidează candidatura pentru funcția de președinte al consiliului județean și/sau dacă lista candidaţilor pentru funcţia de consilier judeţean rămâne incompletă după invalidarea mai multor candidaturi, Conferinţa Filialei judeţene poate propune alți candidați, iar procedura prevăzută la alin. (2) este reluată.

Biroul naţional poate invalida candidaturi de un număr nedefinit de ori, dar nu poate propune candidaţi.

(4) Lista finală a candidaţilor ACUM la alegerile locale la nivelul judeţelor este înaintată biroului electoral de co-președinții Filialei judeţene, dacă norme cu forță juridică superioară nu prevăd altfel.

În cazul în care într-o circumscripţie nu există filială judeţeană, atribuţiile din prezentul articol sunt preluate de Biroul naţional.

(5) Orice membru al Filialei municipiului Bucureşti poate propune partidului candidatura sa din partea ACUM la alegerile locale pentru funcţiile de Primar General al Municipiului Bucureşti sau consilier local în Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

(6) Conferinţa Filialei municipiului Bucureşti desemnează ordinea pe liste a candidaților pentru funcțiile de consilier local  al municipiului București și de asemenea candidatul de Primar al municipiului București la alegerile locale în mod meritocratic  ținând cont de criterii care se vor detalia într-un Regulament aprobat de Biroul național 

(7) Biroul naţional validează sau invalidează candidatul pentru funcţia de Primar General al municipiului Bucureşti. Invalidarea se face motivat şi în scris.

(8) Biroul naţional validează sau invalidează, nominal, candidaţii pentru funcţia de consilier local în Consiliul General al municipiului Bucureşti. Invalidarea se face motivat şi în scris.

(9) În situaţia în care Biroul naţional a invalidat candidatul pentru funcţia de Primar general al municipiului Bucureşti sau în care, prin invalidarea mai multor candidaturi la funcţia de consilier local în Consiliul general al municipiului Bucureşti, lista candidaţilor la funcţia de consilier local este incompletă, Conferinţa filialei municipiului Bucureşti poate propune alt candidat pentru funcţia de Primar general şi o completare a listei de consilieri, iar procedura se reia cu alin. (4) şi (5).

(10) Biroul naţional poate invalida candidaturi de un număr nedefinit de ori, dar nu poate propune candidaţi.

(11) Lista finală a candidaţilor ACUM la alegerile locale pentru funcţiile de Primar general al municipiului Bucureşti şi de consilieri locali în Consiliul general al municipiului Bucureşti este înaintată biroului electoral de co-președinții Filialei municipiului Bucureşti.

Art. 63. (1) Orice membru al filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti poate propune candidatura sa din partea partidului la alegerile parlamentare pentru un mandat de deputat sau senator în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti.

(2) Conferinţa filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti desemnează ordinea pe liste a candidaților pentru funcțiile de deputat sau senator la alegerile parlamentare în mod meritocratic ținând cont de criterii care se vor detalia într-un Regulament aprobat de Biroul național. 

(3) Biroul naţional validează sau invalidează, nominal, candidaţii pentru funcţia de deputat sau senator. Invalidarea se face motivat şi în scris.

În situaţia în care, prin invalidarea de către Biroul naţional a mai multor candidaturi la funcţia de deputat sau senator, lista candidaţilor la funcţia de deputat sau senator este incompletă, Conferinţa filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, poate propune o completare a listei de candidaţi, iar procedura se reia cu alin. (2).

Biroul naţional poate invalida candidaturi de un număr nedefinit de ori, dar nu poate propune candidaţi.

(4) Lista finală a candidaţilor ACUM  la alegerile parlamentare este înaintată biroului electoral de co-președinții filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 64. (1) Orice membru poate propune partidului candidatura sa din partea ACUM la alegerile pentru funcţia de membru al Parlamentului European.

(2) Conferinţele filialelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti desemnează ordinea pe liste a candidaților pentru funcțiile de europarlamentar  la alegerile europarlamentare în mod meritocratic ținând cont de criterii care se vor detalia într-un Regulament aprobat de Biroul național 

(3) Lista candidaţilor ACUM la alegerile pentru funcţiile de membri ai Parlamentului European este înaintată biroului electoral de co-președinții ACUM, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 65. (1) Orice membru poate propune partidului candidatura sa din partea ACUM la alegerile prezidențiale. Toate candidaturile pentru funcția de președinte al României urmează calea validări/invalidării candidaturii de către Biroul național în același mod ca și candidaturile pentru senatori și deputați.

(2) Comitetul național desemnează candidatul la președinție în mod meritocratic ținând cont de criterii care se vor detalia într-un Regulament aprobat de Biroul național 

(3) Candidatura candidatului ACUM la alegerile prezidentiale este înaintată biroului electoral de co-președinții partidului, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 66. Candidatul care consideră că i-a fost invalidată candidatura în mod abuziv , în baza motivației scrise de invalidare, poate face contestaţie la Comitetul național pentru alegerile locale, parlamentare şi europarlamentare.

Comitetul național va decide într-un termen care să permită eventuala candidatură. Decizia Comitetul național este definitivă.

Art. 67 Membrii organelor naţionale de conducere ale partidului sunt obligaţi să depună Declaraţii de avere şi declaraţii de Interese conform modelului stabilit prin lege în acest sens. Declaraţiile se vor publica pe site-ul web ACUM, cu anonimizarea informaţiilor confidenţiale conform uzanţelor publice în materia declaraţiilor de avere/interese. Anonimizarea nu va putea privi veniturile şi datoriile membrilor organelor de conducere, sau alte informaţii similare.

Art. 68. (1) Un membru ACUM nu poate deţine simultan o funcţie/ funcţii de conducere şi o funcţie/funcţii de control ori de arbitraj în ACUM, la orice nivel.

(2) Persoanele plătite din fonduri ACUM, precum şi cele plătite din indemnizatii/fonduri la dispoziţia parlamentarilor ACUM ori angajaţi de către aceştia, şi persoanele angajate la grupul parlamentar al ACUM, sunt incompatibile cu funcţia de membru al Biroului naţional, al Comisiei naţionale de arbitraj sau al Comisiei naţionale de cenzori.

Art. 69. Dacă un membru se află într-o situaţie de conflict de interese, acesta va fi obligat sa se abțină de la vot.

Art. 70. Prezentul capitol se aplică şi cazurilor în care un membru s-ar afla în conflict de interese/incompatibilitate în activitatea din partid conform altor norme legale privind conflictul de interese sau incompatibilităţi.

Art. 71. ACUM poate deţine, în condiţiile legii, bunuri mobile şi imobile ce sunt necesare realizării activităţii sale politice.

Art. 72. Sursele de finanţare ale ACUM sunt:

  1. cotizaţii ale membrilor ACUM;
  2. donații;
  3. venituri din activităţi proprii;
  4. subvenţii de la bugetul de stat acordate în condiţiile legii;
  5. împrumuturi în bani de la persoane fizice şi juridice;
  6. alte surse, potrivit legii.

Art. 73. Membrii ACUM plătesc o cotizaţie lunară al cărei cuantum este stabilit de Biroul local, în cadrul unor limite minimale şi maximale stabilite de Biroul naţional. Biroul naţional poate reduce cuantumul acesteia chiar sub limite, pentru persoane cu venituri reduse. Biroul naţional poate stabili ca un procent din încasările din cotizaţii să revină Filialei judeţene din circumscripţia respectivă.

Art. 74. (1) Filialele locale şi judeţene, respectiv filiala municipiului Bucureşti, au activitate financiară proprie şi gestionează un patrimoniu propriu.

(2) În condițiile respectării legislației aplicabile și a regulamentelor financiare interne, cel puțin 30% din sursele de finanțare prevăzute la art.68 lit.d. sunt direcționate către organizațiile locale, de sector, filialele județene, respectiv a municipiului Bucureşti și Organizația Diaspora prin decizie a Biroului național.

Art. 75. (1) Numele tuturor aleşilor ACUM vor fi făcute publice pe site-ul internet al partidului, împreună cu CV-ul detaliat.

Bilanţul contabil, precum şi raportul comisiei de cenzori, numele şi CV-urile tuturor persoanelor angajate de partidul ACUM, angajați la cabinetele parlamentare şi la grupurile parlamentare, sau în calitate de consilieri ai aleşilor ACUM, vor fi puse la dispoziția membrilor ACUM, cu respectarea legislației referitoare la protectia datelor cu caracter personal.

Birourile locale şi judeţene pot avea, în baza unei cereri în acest sens, acces la procesele verbale ale şedinţelor Comitetului naţional şi Biroului naţional, cu excepția celor declarate confidenţiale.

Membrii ACUM au acces la documentele contabile ACUM  la sediul partidului.

Art. 76. ACUM îşi poate înceta activitatea prin:

  1. Dizolvare, prin hotărâre pronunţată de Curtea Constituţională sau de Tribunalul Bucureşti;
  2. Reorganizare sau autodizolvare, prin hotărâre a Congresului.

Art. 77. Prezentul statut se completează de drept cu prevederile Legii partidelor politice nr. 14/2003.

Art. 78. Cu titlu de dispoziţie tranzitorie, după finalizarea mandatului potrivit prevederilor statutare, birourile locale, birourile județene, Biroul național și Comisiile de arbitraj si cenzori rămân în vechea componență până la organizarea de noi alegeri.

Art. 79. În termen de 30 zile de la înregistrarea partidului la Tribunalul Bucureşti, președintele fondator convoacă un Congres extraordinar pentru alegerea organelor centrale de conducere şi aprobare a statutului. Congresul extraordinar îşi poate desfășura activitatea legal dacă participă 50%+1 dintre membrii înscriși în partid cu cel puțin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.

Art. 80. Membrii înscriși în perioada cuprinsa între data înregistrării partidului și preziua desfășurării Congresului vor fi admiși în partid cu derogare de la prevederile articolului 8, alin 2, din statut, fără perioada de proba, cererile de adeziune fiind aprobate de președintele fondator

Art. 81. Congresul extraordinar poate decide o perioada mai scurta a mandatului primului Birou național ales, prin derogare de la prevederile art 43 din statut.

Aprobat de congresul partidului din data de 20.11.2021