Consumăm prea multă energie din surse poluante, iar asta ne îmbolnăvește pe noi și îmbolnăvește și planeta. Peste 25.000 de români mor anual din cauza efectelor poluării(1), la care contribuie și combustibilii fosili – o epidemie ascunsă despre care nu vorbește aproape nimeni.
Efectele asupra mediului și sănătății oamenilor vor deveni însă și mai pregnante pe măsură ce efectele încălzirii globale se vor intensifica.
Banii publici nu ar trebui să mai finanțeze industria combustibililor fosili, ci , aceste fonduri ar trebui reinvestite în soluții durabile precum energia regenerabilă, eficiența energetică, trenurile transfrontaliere și agricultura sustenabilă.
Pentru a atinge obiectivele climatice, ţara noastră trebuie să se alinieze țărilor europene care prevăd eliminarea treptată a folosirii cărbunelui până în 2030 și, mai târziu, a altor combustibili fosili, inclusiv gazul. Este demonstrat, de asemenea, că energia nucleară și fracturarea hidraulica nu joacă un rol benefic în viitorul energiei verzi. Totodată, biocombustibilii trebuie să aibă o amprentă redusă de carbon și nu trebuie să ducă la pierderea biodiversității.
Efectuată corect și stabilită drept prioritate, tranziția energetică la cât mai aproape de 100% energie regenerabilă va reduce poluarea, va crea locuri de muncă și va crește independența noastră energetică, iar cetățenii vor putea juca un rol activ în această tranziție.
România are multe resurse de energie regenerabilă, de la hidroenergie la energie eoliană, solară sau geotermală, însă acestea sunt insuficient exploatate. E nevoie de dezvoltarea pieței pentru prioritizarea dezvoltării acestor surse care ne pot asigura o mai mare autonomie energetică, o siguranță crescută a aprovizionării, dar mai ales o emisie redusă de gaze cu efect de seră și substanțe poluante care în prezent ne pun viețile și sănătatea în pericol.
În plus, una dintre principalele surse de energie ale României, cărbunele, are prețuri foarte ridicate pentru generarea electricității, cu aproximativ 50% peste prețul mediu din piața energiei. Nu ne mai permitem să subvenționăm de facto această industrie poluantă. Trebuie să renunțăm la cărbune treptat, dar într-un mod inteligent, oferind alternative pentru zonele în care industria extractivă a acestei resurse joacă un rol important, precum este cea din bazinul Jiului.
Un aspect important care trebuie subliniat este fenomenul sărăciei energetice. Studiile arată că, în România, aproximativ o gospodărie din 4 este în situație de sărăcie energetică, adică are probleme în asigurarea nevoilor energetice – în primul rând pentru încălzirea locuinței – raportat la venituri.

Partidul ACUM își propune tratarea acestui fenomen cu prioritate, întrucât îi vizează pe cei mai săraci dintre români. Accesul la energie curată, constantă și accesibilă va fi unul dintre punctele centrale ale acțiunii noastre.
Un element important în acest sens, care este adesea tratat separat, este eficiența energetică. Două direcții ar trebui să fie prioritare atunci când vorbim despre acest aspect, una care ține de protejarea simultană a mediului și a celor mai vulnerabili români din punct de vedere economic și social, iar a doua este legată de protejarea mediului, dar și de competitivitatea economiei românești: Eficiența energetică a clădirilor.
Clădirile sunt responsabile de 40% din energia consumată în Uniunea Europeană și de 36% din emisiile de gaze cu efect de seră, fiind pe primul loc între toate sectoarele. În România, unde datele sunt incomplete, specialiștii estimează că valorile sunt chiar mai mari, întrucât aproximativ 95% din fondul de clădiri este ineficient energetic, adică imobilele pierd căldură, respectiv nu se răcesc adecvat în perioadele calde, prin pereți, geamuri, acoperișuri. Asta înseamnă și că foarte mulți români suferă din cauze termice în propriile locuințe, și, de multe ori, în școli sau spitale. Din păcate, programele derulate de statul român în această direcție, chiar dacă există finanțări generoase din diverse surse de fonduri, au produs rezultate mult sub așteptări sau, în unele cazuri, nici măcar nu au mai fost implementate.
Acest domeniu trebuie să devină prioritar în România, în primul rând pentru a proteja milioanele de români care fie tremură de frig în case în perioadele reci, fie consumă o parte disproporționată a veniturilor pe care le au pentru energie.
Banii europeni alocați pentru implementarea obiectivelor Pactului Verde trebuiesc folosiți pentru a implementa măsuri eficiente în acest sens.
Eficiența energetică în industrie. O problemă a României este că se află pe unul dintre ultimele locuri la capitolul energie folosită pentru a produce bunuri, adică se irosesc prea multe resurse raportat la rezultate.
Asta se traduce prin prea multă poluare industrială, cu efecte asupra sănătății românilor, o contribuție ridicată la încălzirea globală, dar și o competitivitate mai scăzută a economiei românești.
Măsurile de creștere a eficienței energetice în industrie vor trebui luate cât mai rapid, mai ales că și contextul european favorizează acest proces, care, dacă e bine gestionat, va aduce beneficii societății pe diverse planuri.

1 Conform studiu publicat în Noiembrie 2020 de European Environment Agency